DESCRIERE
Anca VASILIU
Eikon
Imaginea in discursul celor trei Parinti Capadocieni
Editura Doxologia, 2017
Traducere din limba franceza de Georgiana HUIAN
Carte tiparita cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei
Pret 34,00 lei
Extras/ Substutie si transfer
Principala transformare suferita de termenul eikon provine din transferul sau dinspre registrul ontologic catre registrul teologic, ca o consecinta a raportului tensionat, chiar polemic, al gandirii crestine, zise „patristice”, cu metafizica, atat cu tezele din Parmenide cat si cu contestarea Stagiritului. Eikon nu mai este un dublu al fiintei, ci o reflectare a lui Unu. In cursul acestei transformari, ea isi schimba natura: nu mai este o natura secunda, menita sa indeplineasca functia (mai mult sau mai putin contestabila) a unei asemanari „participative”, ci dobandeste o natura proprie si, deci, o realitate demna de acest nume, natura care situeaza imaginea pe planul cunoasterii in potenta a identitatii divine. Problema ridicata in cursul acestei transformari, transformare care corespunde schimbarii de paradigma intre filosofia platoniciana si gandirea crestina, este cea a legaturii fata de prototip. Mai precis, modul in care imaginea semnifica unitatea prin asemanare cu modelul sau, sau ceea ce numesc tot timpul identitate imperfecta (ca identitate in asteptare), este acelasi cu modul in care ea se prezinta ca loc al diferentei ontologice, al separarii radicale. Aceasta ambivalenta are o consecinta majora asupra naturii omului, pentru ca acesta din urma, dupa chipul demiurgului sau divin, poate sa-l ccunoasca pe Dumnezeu in el insusi, poate sa perceapa chipul lui inscris in fundamentul propriei sale naturi, dupa ce a dobandit desavarsirea experientei sinelui.
