Izvoare si icoane facatoare de minuni de IPS Calinic

DESCRIERE

CALINIC, Arhiepiscop al Sucevei ssi Radautilor

Izvoare si icoane facatoare de minuni

Editura Crimca – Suceava, 2022

Colectia Credinta si Spiritualitate – 1

Extras/ Precuvantare

Nu a fost niciun timp in care Maica Domnului sa nu-si fi facut simtita lucrarea sa minunata, atat in viata personala, ea insasi fiind rezultatul unei minuni, cat si in lume, prin acel „Fie!” care a schimbat infatisarea intregii lumi. Ea – fecioara invesmantata „cu soarele” – este cea care, la nasterea Fiului lui Dumnezeu, a „aruncat balaurul cel mare [...], cel ce insala toata lumea” (Apocalipsa 12, 1; 9).

Dar lucrarea minunata a Maicii Domnului in viata generatiilor de oameni a continuat si dupa adormirea, respectiv inaltarea ei cu trupul la cer, prin sfintele relcve aflate in mormantul din Gradina Ghetsimani (omoforul si braul), care erau scoase in procesiune „in caz de razboaie sau catastrofe naturale”.

Una dintre multele marturii istorice in acest sens este cea din anul 626, cand Constantinopolul a fost asediat de avari si persi. Imparatul Heraclie (610-641) fiind plecat in lupta cu persii, fiul sau Constantin si patriarhul Serghie (610-638) au purtat in procesiune pe zidurile cetatii icoana Maicii Domnului Vlahernitisa, pictata pe lemn si cu ferecatura din aur si argint, cantand Imnul Acatist. Suntem convinsi ca un rol important in apararea cetatii l-au avut si maphorionul si tunica Maicii Domnului, relicve de o importanta inestimabila, aduse din Palestina in anul 475 de imparatul Leon I (457-474). Asa seface ca, la putin timp dupa procesiune, o furtuna puternica a distrus flota navalitorilor; hanul avarilor a marturisit ca „s-a inspaimantat la viziunea unei tinere femei care mergea in lungul si latul zidului cetatii”. Nu doar cetatea a fost aparata, ci si biserica din Vlaherne.