Caleidoscopul unei jumatati de veac in Bucuresti (1900–1950)

DESCRIERE

Constantin BELDIE    |    Caleidoscopul unei jumatati de veac in Bucuresti (1900-1950) si alte pagini memorialistice

Editie ingrijita de Oana BARNA

Postfata de Nicolae P. LEONACHESCU

HUMANITAS, 2014

||||

Extras din Cartea intai

Pe la inceputul acestui veac, Dambovita taia in doua mahalalele copilariei mele, Mihai Voda si Izvorul de o parte, Brezoianul si Gorganul de alta, cu carciumarii lor albaneji, brutarii si bacanii epiroti, meseriasii nemti, unguri si evrei, barbierii tigani, functionarii, militarii si prostituatele de natie autohtona; mahalalele din care se revarsau, in serile cu zaduf, ca sa se balaceasca in garla cu cantecul dulce si apele murdare si intr-un neinchipuit amestec de sexe si sudori, barbatii, femeile si copiii localnicilor. Ii simt parca si acum mirosul cald de etuva.

Viata in Bucurestiul de atunci era patriarhala, lenesa, de trai bun si lesnicioasa pentru toata lumea, iar orasul avea fata unui targ mai procopsit, infestat de venetici si, de aceea, mult colorat; si cu doua lumi deosebite, care se ignorau reciproc si de departe: una, similievropeneasca prin gusturi, lux, maniere si petreceri, comopolita prin interese, vitii si traditii, purtandu-si frivolitatea prin cateva localuri si cluburi exclusive, intr-un patrulater ingust de cateva strazi, „Micul Paris”; dincolo de care incepea, brusc, cealalta lume, mai greu de definit in diversitatea ei cu caractere tipice, locale, lumea adevaratilor bucuresteni, mahalagii care calcau Calea o singura data pe fiecare an, in serile cu iluminatii de Zece Mai. In Bucurestiul de odinioara, „orasul cu o suta de orase”, atat de drag prietenului Tudor Arghezi pentru dulceata vietii si pitorescul promiscuitatilor, scriitorul aci de fata a putut privi intr-o lunga, prea lunga jumatate de veac la desfasurarea unor prefaceri epocale, legate de scurgerea nelinistita si implacabila a vremilor, dar si de inventiile tehnice care au facut viata noastra mai comoda, mai facila, mai suportabila si, in acelasi timp, mai intensa, dirijand chiar viata noastra de fiecare zi, creierul si nervii nostri, munca si amuzamentele noastre, si care au schimbat, prin trecerea acestor amar de ani, mai toata infatisarea si treapadul extern al acestui oras, daca nu chiar ceva din palpitul organelor sale intime cu functiuni esentiale si secrete.