Filosofia renasterii, vol 3 de P.P. NEGULESCU

DESCRIERE

P.P. NEGULESCU

Filosofia Renasterii – Vol. III

Editura CARTEA ROMANEASCA EDUCATIONAL, 2023

Colectia NOOSFERA

Cuvant insotitor de Oana SERBAN

Extras/ Cuvant insotitor - Omul politic al Renasterii, departe de un homo universalis? Consecintele unei altfel de metafizici

I. Cina cenusilor pentru filosofia prekantiana. Cine are „masina de inventat idei”?

Filosofia Renasterii este, pentru P.P. Negulescu, sursa unei noi paradigme epistemice. Universalismul, echipat cu „o adancime mistica” si un apetit scientist, nu este nimic altceva decat un punct de intemeiere al unui nou ideal educational. Homo universalis, prin atitudine si credinta, Giordano Bruno devine exceptia Renasterii in constructia lui Negulescu. El avea sa refuze dogma transubstantierii, convins de interpretari mai degraba metafizice ale Noului Testament si sa regandeasca Imaculata Conceptie, prin care lumea catolica imbratisa originea „supranaturala” a lui Dumnezeu.

 Aceste prrobleme care rup crestinismul intre o falie rasarireana si una occidentala, cu o orientare stiintifica mai convinsa, fac ca Renasterea sa reia prin temele dogmelor religioase, provocarile modernitatii timpurii instantiate de filosofia carteziana. Pentru Negulescu, maniera in care Bruno reia originea Fiintei divine nu e nimic altceva decat o innoire, in orizontul credintei, a comunicarii substantelor, o tema traditionala a cartezianismului. Totusi, Negulescu nu e un cartezian fidel interpretarilor canonice. Mai degraba Dumnezeu indeplineste rolul unui principiu „interventionist”, care „afecteaza corpul fiecarui om, spre a face sa apara in spiritul lui ideea corespunzatoare”. Cartezianismul implinit duce la un ocazionalism, de tip Guelinex si Leibniz, pentru gustul lui Negulescu: aceasta este modernitatea convingatoare, robusta, pe care Bruno nu o reia decat partial. Asta si pentru ca e mai aproape de Platon si Plotin, decat de Aristotel, care patroneaza catolicismul si filosofia modernitatii timpurii.