Spiritualitate crestina si rigoare stiintifica: notele de subsol ale Filocaliei romanesti. Vol. I - Alexandru Prelipcean

DESCRIERE

ALEXANDRU PRELIPCEAN | SPIRITUALITATE CRESTINA SI RIGOARE STIINTIFICA: NOTELE DE SUBSOL ALE FILOCALIEI ROMANESTI. VOLUMUL 1: STUDIU INTRODUCTIV, INDEXURI SI ANTOLOGIA NOTELOR DE SUBSOL (A-L)

DOXOLOGIA – Iasi, 2013

Cu o prefata de Lidia STANILOAE

Carte tiparita cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei de Nord

DISCERNAMANTUL (p. 339)

Discernamantul nu e numai cunoastere teoretica, ci o cunoastere si o simtire in acelasi timp, a ceea ce e bun sau rau, si ca atare atarna de starea de curatenie a celui ce o are. Numai cel curat cu inima percepe ce e curat si simte, cu aversiune, ceea ce nu e curat. “Iar curat cu inima este cel ce nu calca poruncile lui Dumnezeu, osandindu-se pe sine insusi; sau cel cu mila fata de toata firea zidita; sau cel liber de patimile ascunse. Iar curat cu trupul este cel curat de intinaciunea trupului si care spune cu gura adevarul.”

Scararul nu recomanda metode simpliste, uniforme, ci cere sa se tina seama de varietatea nuantata a situatiilor. Dar pentru cunoasterea lor se cere un fin simt de discernamant.

Dreapta socoteala sau discernamantul este maturitatea de judecata echilibrata. Ea trebuie sa fie facuta cu simplitate. Adica simplitatea nu e prostie si dreapta socoteala nu e viclenie.

Paza si discernamantul trebuie mentinute pe orice treapta. Deci ispitele nu mai vin, nu pentru ca omul e asa de intarit incat nici sa nu trebuiasca sa se mai pazeasca, ci pentru ca se desfata prea mult cu cele inalte. [...]

Discernamantul e legat de pace. Nu poti distinge bine gandurile bune de cele rele in invalmaseala si in zgomotul multor griji si patimi. Cand omul se ingrijeste de multe, multele ganduri legate de ele deschid usa patimilor si inchid usa pacii. Sunt in suflet prin urmare doua usi: o usa prin care intra in el cele inferioare, patimile, si o usa prin care intra in el pacea, care vine de sus. Sau poate sufletul insusi intra printr-o usa in lumea patimilor, si prin alta, in patria pacii.

DOCTORUL

In locul de lupta sau in obste se afla si doftorul, ca intr-un spital. Deci nu iesi din acel loc. Pentru ca in acest caz te lipsesti si de doftor.

DORINTA

A nu avea niste lucruri, dar a privi la ele, e un chin indoit: unul consta in a nu le avea, altul in a le dori. Dorinta face neposedarea lor mai chinuitoare decat simpla neposedare. [...]

[415 c.]