Philip REEVE, Sarah McINTYRE | Oliver si perucile-de-mare

DESCRIERE

Philip REEVE, Sarah McINTYRE    |    Oliver si perucile-de-mare

POLIROM junior, 2019

Ilustratii de Sarah McINTYRE

Traducere din limba engleza de Iulian BOCAI

||||

Extras din primul capitol

Oliver Crisp n-avea decat zece ani, dar fusesera niste ani plini si palpitanti, fiindca parintii lui erau exploratori.

Se cunoscusera pe varful muntelui Everest.

Se casatorisera in templul pierdut al lui Amon Hotep si-si petrecusera luna de miere cautand cimitirul elefantilor. Cand s-a nascut Oliver, n-au facut decat sa-si cumpere un portbebe si un carucior de teren si si-au vazut in continuare de explorat.

Dar in cele din urma a venit si ziua in care domnul si doamna Crisp si-au dat seama ca nu le mai ramasese nimic de vazut. Mersesera pe jos pana la izvoarele tuturor marilor rauri si statusera pe piscurile tuturor muntilor neescaladati pana atunci. Datorita lor, orasul pierdut Popokatepetl nu mai era deloc pierdut si tot datorita lor fusese rezolvat misterul mlastinilor Mokele Mbembe. Nu mai ramasesera locuri goale pe harta.

Asa ca si-au urcat toate lucrurile in furgoneta lor de exploratori si au pornit spre casa care le apartinea, dar in care abia daca apucasera sa locuiasca, in Golful Haului-de-Ape, langa micul oras marin St. Porrocks.

„S-a zis cu explorarea, si-au zis unul altuia cu tristete. E vremea sa ne asezam la casa noastra.”

Insa Oliver nu era trist. Era nerabdator. Se saturase de viata de explorator.

Casa in care se intorcea era una pe care o vazuse doar in vacante, in micile pauze de doua saptamani dintre expeditii. Petrecuse zece ani pe drumuri! N-avusese timp sa-si faca prieteni si nu se simtise acasa pe niciunde.