Noaptea nu uita de Silvia DUMITRU

DESCRIERE

Silvia DUMITRU

Noaptea nu uita

HUMANITAS, 2024

Colectia 821.135.1 Scriitori romani contemporani

Extras/ I, Sange pe tufele de regina noptii

Traiam cea mai buna zi din viata mea. Nu mai voiam sa ma indop cu pufuleti, parizer si napolitane fara sa-mi fie foame, sa-mi scot firele de par din mustata, crescute sub piele, pana-mi rup pielea si-mi vad sangele. Sa pieptan pisica sau sa-mi pun chilotii cu dare maronii la inmuiat, in jurul unei unghii din sapun, doar ca sa-mi fac de treaba. Astazi, „nimic nu trebuia”. Respiram rar si ma gandeam ca, de aici, viata poate merge doar in sus – trecusera doua zile de la bataie si nu dadea vreun semn ca se mai intoarce.

Doamne-ajuta!

Stateam intr-un colt al bucatariei, pe scaunul meu de plastic – scamosat la colturi, plimbat prin toate chiriile. Asta era, pentru mine, acasa: miros de pufuleti cu branza, gura dulce, urlete si dragoste, genunchi transpirati, mereu primitori. In jurul meu, erau maldare de farfurii, un baton de scortisoara scofalcit in vin, jumatate de avocado mucegait, pungi cazute din punga cu pungi, doua servetele facute ghemotoc – unul cu muci, altul cu o guma de mestecat, o surubelnita-n cruce, cu maner rosu, si o lampa de Jysk rasturnata.

Imi zvacneau tamplele si nu reuseam sa-mi amintesc mare lucru. Alka-Seltzer sfaraia in paharul de pe noptiera. Scandalul pornise de la un nimic care se trandformase, pe nesimtite, intr-un nimic foarte important: ce emisiuni a prezentat ispita Bogdan Vladau.