Mihail SISKIN | Luarea Ismailului

DESCRIERE

Mihail SISKIN    |    Luarea Ismailului

Curtea Veche, 2016

Traducere de Antoaneta OLTEANU

Note si comentarii de Antoaneta OLTEANU si Mihail SISKIN

||||

Extras din capitolul Lectia a saptea

In dosarul Kramer, celebrul Urusov obtinuse achitarea acuzatei, in pofida faptului ca se recunoscuse in mod clar existenta unui corpus delicti, chiar ciorapul neinsufletit scos din plic si care a fost asternut ca un nor pe masa dovezilor materiale. Dupa ce sentinta de achitare a fost facuta publica, in aplauzele entuziaste ale salii, proaspat achitata Kramer s-a apropiat de avocatul norocos, dar, in loc de recunostinta asteptata, salvatorul a fost rasplatit cu o palma sonora. Aceasta palma a facut-o celebra pe profesoara de muzica, pana atunci o ilustra necunoscuta, si a daruit patos nu doar unui singur condei, ci si discutiei aparute in presa noastra, despre permisivitatea morala din timpul apararii, care putin probabil ca fusese menita sa faca fata unui subiect asa de delicat. Si nici nu era greu de inteles. Caci, aparand umanitatea, in orice moment te poti descoperi aliat al ilegalitatii, complice al lipsei de moralitate, tainuitor al crimei, dusman al justitiei. Iata, chiar ea a recunoscut ca omorase, dar rezulta ca nu omorase catusi de putin. Toata vina lui Urusov consta in faptul ca spusese istoria lui Kramer cu vorbele lui. Unde se afla tot ceea ce se presupune ca avusese loc? Doar se stie ca asa-numita lume creata e curgatoare si lipsita de consistenta. Astazi sunteti aici, va scuturati matreata de pe umeri, dar unde veti fi maine? Altfel stau lucrurile cu vorbele. Ce s-a intamplat in realitate cu demoazela asta, nimeni n-o sa afle vreodata, si nici nu are vreo importanta, dar Urusov spune ca acuzata isi scosese rochia tragand-o peste cap si i se agatase parul de tragaci – si achitarea devine inevitabila. Si atunci, in ce a constat vina ei? Nullum crimen, nulla poena sine lege! Nu trebuie supusa pedepsei o fapta care nu e pedepsita de lege in momentul savarsirii ei.