Liliana NECHITA | Cirese amare

DESCRIERE

Liliana NECHITA    |    Cirese amare

HUMANITAS, 2014, 2019

Cuvant inainte de Mihaela CARLAN

Toti emigrantii lumii ofteaza la fel. Toti spera ca se vor intoarce intr-o zi...

Liliana NECHITA – Laureata a Galei Premiilor Femeia Anului pentru promovarea si apararea drepturilor femeii

||||

Extras din Scrisoarea 62

Revin la istoria evadarii mele. Am ajuns in Roma pe la pranz. Acum vorbeam, puteam intreba cate ceva si cere lamuriri , dar ma simteam stinghera si speriata in mijlocul omenirii pestrite. Trebuia sa iau trenul spre Perugia si aveam de asteptat cateva ore. Bagajul era modest, nu ma mai temeam de controale, asa ca puteam sa-mi implinesc un vis: Pieta de Michelangelo, care se afla in Catedrala Sf. Petru din Vatican.

Poate cineva descrie catedrala? Opere de arta care iti taie respiratia, sentimentul ca esti doar o picatura dintr-o mare a credintei, emotii la vederea credinciosilor din toata lumea veniti aici in pelerinaj.

Iisus a aratat spre Petru si a spus:

„Pe aceasta piatra voi zidi Biserica Mea!”

Mormantul Sfantului Petru este aici, in inima catedralei.

La intrare – Pieta; este din marmura alba, este perfecta. Michelangelo avea doar 28 de ani cand a sculptat-o, dar cunostea suferinta si intelegea ca nimic nu este intamplator. Maria priveste spre Iisus cu durere, dar si cu resemnarea ca asa trebuie sa fie.

Durerea si suferintele noastre nu sunt intamplatoare. Ne calesc si ne pregatesc pentru ceva mai bun. Nu am fost fericita ca am vazut Pieta. Am fost si sunt trista cand ma gandesc la ea: prea multa durere si prea multa resemnare.

Sunt insa multumita cu tristetea mea.

E un semn al faptului ca sunt.

2199 (6) 4