DESCRIERE
Filocalia sfintelor nevointe ale desavarsirii - Editie jubiliara - Volumul 3 – Sf. Maxim Marturisitorul: Raspunsuri catre Talasie
Editura Institutului Biblic si de Misiune Ortodoxa, Bucuresti – 2017
Traducere din greceste si note de Preotul Profesor Dr. Dumitru STANILOAE
Tiparit cu binecuvantarea Preafericitului Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
Extras/ Intrebarea 1
Afectele (patimile) sunt rele prin ele insele, sau din pricina unei intrebuintari gresite? Vorbesc de placere si intristare, de dorinta si frica si de cele ce decurg din acestea.
Raspuns
Afectele acestea, ca si celelalte, nu au fost create la inceput impreuna cu firea oamenilor. Caci altfel ar intra in definitia firii. Spun, invatand de la marele Grigorie al Nyssei, ca ele odraslesc in fire dupa ce au patruns in partea cea mai putin rationala a ei, din pricina caderii din starea de desavarsire. Prin ele, in loc de chipul dumnezeiesc si fericit, indata dupa calcarea poruncii s-a facut in om stravezie si vadita asemanarea cu dobitoacele necuvantatoare. Caci trebuia, dupa ce s-a acoperit demnitatea ratiunii, ca firea oamenilor sa fie chinuita pe dreptate de trasaturile irationalitatii (dobitociei) la care a fost atrasa prin voia ei. Dumnezeu randuind preaintelept ca omul in felul acesta sa vina la cunostinta maretiei sale de fiinta rationala.
Cu toate acestea, si afectele devin bune in cei ce se straduiesc, si anume atunci cand, desfacandu-le cu intelepciune de lucrurile trupesti, le folosesc spre castigarea bunurilor ceresti. De pilda: pofta o pot preface in miscarea unui dor spiritual dupa cele dumnezeiesti [1]; placerea in bucuria curata pentru conlucrarea de buna voie a mintii cu darurile dumnezeiesti; frica, in grija de a ocoli osanda viitoare de pe urma pacatelor; iar intristarea, in pocainta care aduce indreptarea de pe urma pacatului din timpul de aici.