DESCRIERE
Doina RUSTI
Ferenike
HUMANITAS, 2025
Extras/ I Strazi principale – 1
Venea o data la cateva luni, se deschidea poarta si aparea, taindu-ne rasuflarea, inalta, blonda, cu ochelari aurii. A fost prima persoana pe care am vazut-o in mod real, pe care am prins-o cu poarta deschisa.
Purta rochii-sac, peste genunchi, si pantofi buni, intotdeauna inchisi in fata, cu tocuri moderate. Tanti Florence. Stiam totul despre ea. Era farmacista, nemaritata si locuia intr-o garsoniera, despre care Mitulica zicea ca arata ca un pahar. Are mania curateniei, de cate ori intru la Florence, povestea ea, imi tremurau genunchii de frica sa nu murdaresc parchetul, sa nu-mi scape ceva din buzunar. Odata am vazut-o cum stergea scaunul de pe care ma ridicasem!
Privind-o cum statea grava. Chiar usor incruntata, aveam impresia ca venise in control, sa vada daca si la noi in casa e totul in regula. Aparea periodic, cu o punguta de hartie maro, in care erau invariabil bomboane cu lapte pentru mine. O suta de grame. Uitasem de bomboanele astea, noroc c-am povestit despre Florence, singura persoana care aducea mereu acelasi tip, niste lingouri cat degetul mic, de culoare crem, umplute cu marmelada. Nu stiu de ce se numeau cu lapte, poate pentru ca-ti lasau un gust de caimac si cacao. In punga maro incapeau cam cinci-sase bucati., pe care le mancam imediat.
