Fenomenologia spiritului

DESCRIERE

Fenomenologia spiritului, de G. W. F. Hegel - editura Univers Enciclopedic Gold

Hegel porneste de la ideea ca inainte de a trece, in filosofie, la cunoasterea reala a ceea ce este adevarat este necesar sa ne punem mai intai de acord asupra cunoasterii, instrumentul prin care luam in stapanire absolutul. Subiectul procesului universal al cunoasterii este pentru filosoful german un principiu spiritual obiectiv. Ideea sau Spiritul absolut. Acesta se afirma mai intai ca fiintare pur logica, apoi se instraineaza de sine sub forma naturii si, in sfarsit, se reintoarce la sine ca Spirit, sub forma constiintei si istoriei.

Conceptia dialectica care sta la baza Fenomenologiei spiritului, precum si a celorlalte lucrari ale sale, i-a permis sa aplice pentru prima oara ideea dezvoltarii la intreaga existenta si cu deosebire la universul uman, istoric si spiritual, la formele culturii si cunoasterii omenesti. 

Cuprins:

Prefata. Despre cunoasterea stiintifica / 9

Sarcina stiintifica a contemporaneitatii — 1. Adevarul ca sistem stiintific. —    2. Cultura contemporaneitatii. — 3. Adevarul ca principiu si dezvoltarea lui.

Dezvoltarea constiintei la stiinta. — 1. Conceptul absolutului si al subiectului. —  2. Devenirea cunoasterii. — 3. Cultura individului.

Cunoasterea filozofica. — 1. Adevar si eroare. — 2. Cunoasterea istorica si  matematica. — 3. Cunoasterea conceptuala.

Cerinta pentru studiul filozofic. — 1. Gandirea speculativa. — 2. Genialitatea si  sanatosul simt comun. — 3. Autorul si publicul.

Introducere. Intentia si metoda operei de fata  /  51

A. CONSTIINTA

I. Certitudinea sensibila, adica Aceasta si Parerea  /  63

1. Obiectul acestei certitudini

2. Subiectul acesteia

3. Experienta acesteia

II. Perceptia, adica Lucrul si Iluzia  / 71

1. Conceptul simplu al lucrului

2. Perceptia contradictorie a lucrului

3. Miscarea catre universalitatea neconditionata si domeniul intelectului

III. Forta si intelect, fenomen si lumea suprasensibila  /  82

1. Forta si jocul fortelor

2. Interiorul.

Lumea suprasensibila

(1) Interiorul, fenomenul, intelectul

(2) Suprasensibilul ca fenomen

(3) Legea ca adevar al fenomenului

Legea ca diferenta si ca omonimie

(1) Legile determinate si legea universala

(2) Lege si forta

(3) Explicarea

Legea diferentei pure, lumea inversat

3. Infinitatea

B. CONSTIINTA-DE-SINE

IV. Adevarul certitudinii de sine /  105

1. Constiinta in sine

2. Viata

3. Eul si dorinta

A. Independenta si dependenta constiintei-de-sine; stapanire si servitute / 112

1. Constiinta-de-sine dublata

2. Lupta constiintelor-de-sine opuse

3. Stapan si sluga

B. Libertatea constiintei-de-sine; stoicism, scepticism si constiinta nefericita / 120

Introducere. Etapa atinsa aici a constiintei: gandirea

1. Stoicism

2. Scepticism.

3. Constiinta nefericita, subiectivismul pios

C. (AA) RATIUNEA

V. Certitudine si adevar al ratiunii / 139

1. Idealismul

2. Categoriile

3. Cunoasterea in idealismul gol (subiectiv)

A. Ratiunea observatoare   /  145

a. Observarea naturii / 147

1. Observarea lucrurilor naturii

2. Observarea organicului

3. Observarea naturii ca a unui tot organic

b. Observarea constiintei-de-sine in puritatea ei si in raportul ei fata de realitatea exterioara; legi logice si psihologice / 177

1. Legile gandirii

2. Legi psihologice

3. Legea individualitatii

c. Observarea raportului constiintei-de-sine fata de realitatea ei nemijlocita; fizionomie si stiinta craniului/ 182

1. Semnificatia fizionomica a organelor

2. Sensul multiplu al acestei semnificatii

3. Frenologia (stiinta craniului)

Concluzie. Identitatea dintre natura-lucrului si ratiune

B. Realizarea constiintei-de-sine rationale prin ea insasi / 205

1. Directia nemijlocita a miscarii constiintei-de-sine, domeniul eticului

2. Miscarea inversa continuta in aceasta directie, esenta moralitatii

a. Placerea si necesitatea / 211

1. Placerea

2. Necesitatea

3. Contradictia in constiinta-de-sine

b. Legea inimii si nebunia prezumtiei / 215

1. Legea inimii si aceea a realitatii

2. Introducerea inimii in realitate

3. Revolta individualitatii, adica nebunia prezumtiei

c. Virtutea si cursul lumii / 221

1. Legatura constiintei-de-sine cu universalul

2. Cursul lumii ca realitate a universalului in individualitate

3. Individualitatea ca realitate a universalului

C. Individualitatea care isi este in si pentru sine reala /  228

a. Domeniul animal al spiritului si inselareea, adica faptul-insusi / 230

1. Conceptul individualitatii ca intreaga realitate

2. Faptul insusi si individualitatea

3. Inselarea reciproca si substanta spirituala

b. Ratiunea care da legea / 243

c. Ratiunea care examineaza legea / 247

VI. (BB) Spiritul

A. Spiritul adevarat, lumea etica / 256

a. Lumea etica, legea umana si legea divina, barbatul si femeia / 256

1. Popor si familie. Legea zilei si dreptul umbrei

Legea umana

Legea divina

Dreptul individului singular

2. Miscarea in cele doua legi

Guvernare, razboi, puterea negativa

Relatia etica a barbatului si femeii ca frate si sora

Trecere a celor doua legi, a legii divine si umane, una intr-alta

3. Lumea etica ca infinitate, adica totalitate

b. Actiunea etica, cunoasterea umana si divina, vina si soarta / 266

1. Contradictia esentei si individualitatii

2. Opozitii ale actiunii etice

3. Dizolvarea esentei etice

c. Starea de drept / 276

1. Valoarea persoanei

2. Contingenta persoanei

3. Persoana abstracta, stapanul lumii

B. Spiritul instrainat de sine; cultura / 280

(I). Lumea spiritului instrainat de sine / 282

a. Cultura si domeniul ei al realitatii / 283

1. Cultura ca instrainare a fiintei naturale

(a) Bunul si raul, puterea de stat si bogatia

(b) Judecata constiintei-de-sine, constiinta nobila si constiinta josnica

(g) Serviciul si sfatul

2. Limba ca realitate a instrainarii, adica a culturii

Lingusirea.

Limbajul dezbinarii

Vanitatea culturii

b. Credinta si intelectia pura / 304

1. Gandul credintei

2. Obiectul credintei

3. Rationalitatea intelectiei pure

(II). Iluminismul / 310

a. Lupta iluminismului cu superstitia 312

1. Raportul negativ al intelectiei pure fata de credinta

Raspandirea intelectiei pure

Opozitia intelectiei fata de credinta

Intelectia ca neintelegere a ei insesi

2. Doctrina iluminismului

Pervertirea credintei de catre iluminism

Propozitiile pozitive ale iluminismului

Utilitatea ca concept fundamental al iluminismului

3. Dreptul iluminismului

Miscarea autonoma a gandului

Critica pozitiilor credintei

Credinta golita de continutul ei

b. Adevarul iluminismului / 331

1. Gandul pur si materia pura

2. Lumea utilului

3. Certitudinea de sine

(III) Libertatea absoluta si teroarea / 336

1. Libertatea absoluta

2. Teroarea

3. Redesteptarea subiectivitatii libere

C. Spiritul cert de el insusi; moralitatea / 344

a. Conceptia morala despre lume / 345

1. Armonia postulata dintre datorie si realitate

2. Legiuitorul divin si constiinta-de-sine morala imperfecta

3. Lumea morala ca reprezentare

b.Prefacerea (Die Verstellung) / 354

1. Contradictiile in conceptia morala a lumii

2. Dizolvarea moralitatii in opusul ei

3. Adevarul constiintei-de-sine moral

c. Cugetul moral, sufletul frumos, raul si iertarea lui / 363

1. Cugetul moral ca libertate a Sinelui in el insusi

Cugetul moral ca realitate a datoriei

Recunoasterea convingerii

Libertatea absoluta a convingerii

2. Universalitatea cugetului moral

Lipsa de precizie a convingerii

Limbajul convingerii

Sufletul frumos

3. Raul si iertarea lui

Conflictul dintre constiinciozitate si ipocrizie

Judecata morala

Iertare si impacare.

VII. (CC) Religia

A. Religia naturala / 393

a. Esenta luminoasa / 395

b. Planta si animalul 397

c. Mesterul / 398

B. Religia artei 401

a. Opera de arta abstracta 403

1. Chipul zeilor

2. Imnul

3. Cultul

b. Opera de arta vie 411

c. Opera de arta spirituala 415

1. Eposul

Lumea sa morala

Oamenii si zeii

Zeii intre ei

2. Tragedia

Individualitatile corului, ale eroilor, ale puterilor divine

Dublul sens al constiintei individualitatii

Prabusirea individualitatii

3. Comedia

Esenta existentei naturale

Lipsa de esentialitate a individualitatii abstracte a divinului

Sinele singular, cert de el insusi, ca esenta absoluta

C. Religia revelata 427

1. Premisele privind conceptul religiei revelate

2. Continutul simplu al religiei absolute: realitatea devenirii ca om a lui Dumnezeu.

Existenta nemijlocita a constiintei-de-sine divine

Implinirea conceptului Esentei supreme in identitatea abstractiei si  nemijlocirii, prin sinele singular

Cunoasterea speculativa ca reprezentare apartinand comunitatii in  religia absoluta

3. Dezvoltarea conceptului religiei absolute

Spiritul in el insusi, Trinitatea

Spiritul in exteriorizarea lui, domeniul Fiului

(1) Lumea

(2) Binele si raul

(3) Mantuirea si impacarea

Spiritul in implinirea lui, domeniul spiritului

VIII. (DD) Cunoasterea absoluta

1. Continutul simplu al Sinelui care se cunoaste ca fiind fiinta

2. Stiinta ca concepere de sine a Sinelui

3. Spiritul conceput in reintoarcerea lui la nemijlocirea existenta

Sursa: www.universenciclopedic.ro