Donatella Di Pietrantonio, L’Arminuta (Copyright c 2017 Giulio Einaudi editore s.p.a., Torino) - Cea care se intoarce

DESCRIERE

Donatella Di Pietrantonio, L’Arminuta (Copyright c 2017 Giulio Einaudi editore s.p.a., Torino) - Cea care se intoarce

POLIROM, 2020

Colectia Biblioteca Polirom Actual – coordonata de Dan CROITORU

Traducere din limba italiana de Mihaela GANET

Extras/ capitolul 14 (pp. 71-72)

„Coboara, trebuie sa-ti arat ceva, vino in spatele garajului”, mi-a strigat de jos la fereastra.

Am coborat dupa putin timp cu Adriana, iar el s-a uitat urat la mine.

A trimis-o sa cumpere tigari in piata, spunandu-i ca poate sa pastreze restul. Probabil ca avea multi bani in buzunar: in timp ca cauta monede, i-a cazut o bancnota. Cu o singura privire m-a oprit s-o urmez pe Adriana.

„E inca prea mica, nu stie sa tina un secret, a spus dupa ce a dat coltul. Asteapta-ma putin.”

S-a intors repede, cu felul acela al lui suspicios de-a privi inapoi, intr-o parte si-n cealalta. A scos de la subrat un saculet de catifea albastra si s-a lasat in genunchi pe pamant ca sa-l desfaca si sa-mi arate comoara. Precum pe masa unui bijutier, a aliniat piesele pe fasia de ciment ce inconjura cladirea. Probabil ca nu erau noi, stralucirea le era putin stearsa. Cat de delicat era in stare, a desfacut doua lanturi ce se incurcasera si le-a asezat unul langa altul. La sfarsit, a admirat multumit mica expozitie de bratari, inele si lanturi cu sau fara medalion, inainte sa se intoarca sa observe efectul pe care il avea spectacolul aurului asupra mea. A ramas surprins sa ma vada tacuta si ingrijorata.

„Ce-i cu tine, nu-ti plac?” a intrebat dezamagit.

„De unde le-ai luat?”

„Nu le-am luat, m-au platit cu astea”, s-a justificat cu o strambatura de copil imbufnat.

„Fac o gramada de bani. E imposibil sa castigi atat in doua zile.”