Cultura romana pe intelesul patriotilor

DESCRIERE

Mircea VASILESCU  |  Cultura romana pe intelesul patriotilor

Humanitas, 2018

||||

Extras din primul text – Sa incepem cu sfarsitul

In ianuarie-februarie 2017, in Romania au avut loc mari proteste de strada, provocate de o ordonanta de urgenta data de guvern intr-o sedinta care s-a desfasurat seara tarziu, fara ca acesta ordonanta sa figureze pe ordinea de zi comunicata oficial. Documentul viza reducerea/ eliminarea unor pedepse pentru fapte de coruptie si redefinirea abuzului in serviciu. Multi comentatori au ajuns la concluzia ca protestele au fost provocate nu atat de continutul in sine al ordonantei, cat de maniera in care a fost adoptata (noaptea, oarecum “neoficial” – de aici si lozinca “noaptea, ca hotii!”) de un executiv abia instalat de cateva saptamani, cu un program de guvernare ambitios si sustinut de o majoritate parlamentara confortabila.

Protestele si-au atins varful duminica, 5 februarie, cand au fost prezenti, dupa unele estimari, aproximativ 300 000 de oameni in Piata Victoriei din Bucuresti si inca pe-atatia in multe localitati din tara, inclusiv in orase unde nu s-a iesit in strada niciodata de la caderea lui Ceausescu pana acum (Alexandria, Urziceni, Barlad si altele). Dupa alte estimari, cifrele sunt exagerate. Dar, oricum, au fost cele mai ample proteste din 1989 incoace. Un prieten, jurnalist din Germania, mi-a spus ca a calculat cati germani ar trebui sa iasa in strada (proportional cu populatia) pentru a egala dimensiunea protestelor din Romania: peste 2,5 milioane. Or, spunea, niciodata n-au fost atatia oameni la vreun protest in Germania.

Extras din capitolul Lectura. O tema strategica fara strategii – subcapitolul De ce cartea nu-i ca berea

Piata de carte din Romania este estimata la aproximativ 60 de milioane de euro (plus alte 30-35 de milioane piata manualelor si auxiliarelor scolare). Estimata. Adica nu se stie exact cat valoreaza – asa cum, bunaoara, stim exact cat e piata berii. La carte avem doar estimari. Stiu, compar necomparabilul si aud deja reprosurile: berea e populara, o consuma tot omu’, pe cand cartea e numai pentru unii; berea e un mare business, cartea nu; berea intra la consumul larg, cartea e altceva, tine de “economia bunurilor simbolice” (daca ne place Pierre Bourdieu). E adevarat. Dar daca vorbim in termeni de piata, cifra de afaceri, consum, atunci trebuie sa fim coerenti si sa folosim criteriile in mod identic, asa incat merg mai departe cu comparatia – intentionat si demonstrativ – si intreb: de ce cartea nu-i ca berea? De ce piata de carte e doar estimata, de ce - daca in spatiul public exista atata ingrijorare cu privire la soarta lecturii – nu avem niste cifre mai precise, ci doar o estimare? Din mai multe motive. Intre altele, pentru ca berarii au o asociatie patronala care functioneaza, aduna date si cifre si le da publicitatii. Face studii de piata si afla cati beau bere, in ce imprejurari, daca o cumpara de la supermarket sau de la “nonstop”, ce ambalaj prefera etc. [...]

Asemanarea cea mai importanta dintre carte si bere – pe care o subliniez – mi se pare aceasta: si una, si cealalta sunt produse exclusiv de industrii private. Editurile au fost printre primele entitati private, dupa caderea comunismului. [...]

[...] librariile ofera si altceva decat site-ul pe care cineva, din cateva click-uri, isi cumpara carti pe care le primeste prin curier. La librarie poti rasfoi sau citi cu un ceai sau o cafea alaturi, poti primi sfaturi de la librar, poti descoperi carti despre care nu stiai. In plus, librariile organizeaza evenimente, intalniri cu scriitorii, conferinte, cluburi de lectura – adica le ofera cititorilor posibilitatea de a socializa in jurul cartilor. In librariile fizice, pulseaza viata; cele online sunt reci, functioneaza exclusiv pragmatic: cineva vinde si cineva cumpara, iar relatia se rezolva foarte simplu si eficient. Dar si fara satisfactii, in afara de aceea ca ai cumparat o carte repede, eventual mai ieftin decat in alta parte. In librariile fizice exista si emotie, si caldura, si pasiunea unei vechi relatii culturale si umaniste.