Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului - Sfantul Munte Athos

Credinte si superstitii romanesti

0 opinii / Scrie o opinie
  • 29,00 lei

ne puteti contacta si la: 0751 166116

DESCRIERE

Credinte si superstitii romanesti  

Dupa Artur GOROVEI si GH. F. CIAUSANU

Editie de Irina NICOLAU si Carmen MIHALACHE

Editia a II-a

HUMANITAS, 2000, 2012

||||

Extras din Cuvantul introductiv al Irinei Nicolau

Superstitia este ceea ce decidem noi sa fie superstitie. Ea se exprima sub forma unor credinte sau a unor practici. Dificultatea de a deosebi o credinta de o superstitie, cum se incearca mereu, provine din faptul ca problema pusa astfel este falsa. O credinta si o superstitie pot sa nu se deosebeasca, de fapt, prin nimic, ceea ce conteaza este pozitia celui care opereaza distinctia. Iata cum gloseaza termenul superstitie I. Aurel Candrea in Dictionarul enciclopedic ilustrat „Cartea romaneasca”, tiparit intre anii 1926 si 1931: „credinta desarta, eres, teama religioasa, neintemeiata pe nimic, care inspira omului acte si pareri impotriva bunului-simt si a judecatii sanataoase” (p. 1233). Dictionarul a fost redactat la scurt timp dupa aparitia cartii lui Artur Gorovei. Din definitie putem deduce ca superstitia era considerata in epoca un lucru „prost”, dar a sporit meritul lui Gorovei, care a cutezat sa se ocupe de un fapt cultural marginal. [...]

Ceea ce a favorizat tendinta de a distinge credintele de superstitii a fost faptul ca in toate culturile exista credinte colective („tari”) de care tine seama toata lumea, credinte facultative („slabe”) si credinte individuale, nascute prin conexiuni operate intre circumstantele in care are loc o actiune si rezultatele ei. Pornind de la aceste conexiuni, omul ajunge la concluzii de genul: „Asta imi poarta noroc, asta imi aduce ghinion.” A numi superstitii credintele facultative si individuale nu face decat sa sporeasca o confuzie existenta.

SPECIFICATII

An aparitie 2000, 2012