Vechimea modernitatii sau modernitatea celor vechi, Lucretia Tita, Gheorghe N. Tita

DESCRIERE

Lucretia TITA, Gheorghe N. TITA - Vechimea modernitatii sau modernitatea celor vechi?

Studii de folclor, documente de arhiva, interviuri si confesiuni pe teme de sociologie a satului romanesc traditional

Cu o prefata de dr. Filofteia PALLY

Editura Parenesis - Bucuresti, 2019

Extras de la p. 24 – Mosia Bratienilor

Dintre cele trei elemente componente ale satului: vatra, mosia si populatia, vom alege sa discutam in continuare despre mosie (ca loc de desfasurare pentru activitati economice specifice), in perimetrul careia s-a format ca asezare rurala satul nostru. Pe numele ei istoric Bratiani, apoi Bratieni, aceasta a vut, se pare, destinul unei mosii mixte: boieresti, manastiresti si mosnenesti (de la termenul mosnean sau mostean – taran liber, posesor in devalmasie al unei proprietati de pamant mostenite de la un strabun comun; mostenitor stapan ereditar si deci si bastinas, autohton, pamantean).

Dupa cum statutul social al proprietarilor de pamanturi a evoluat de-a lungul istoriei, „odata cu aparitia hotarnicirilor de mosii, in veacul al XV-lea, intre proprietari au aparut diferentieri evidente, loturile au devenit ereditare si inegale. In aceste conditii, notiunea de boier a capatat un sens nou: de acum, boier avea sa fie acela care, pe langa calitatea de proprietar, isi hotarnicea mosia, detinand un document scris care atesta indubitabil patrimoniul funciar pe care il detinea. Asadar, boier nu mai era acelasi lucru cu megies sau mosnean, iar <<hotarnicirea insemna iesirea din randul megiesilor>> (Florenta Ivaniuc).

Ca sa sintetizam situatia domeniului Bratienilor, putem afirma ca am avut de-a face de-a lungul secolelor cu tipul de mosie laica (boiereasca si mosneneasca), dar si cu cel de mosie ecleziastica (a Manastirilor: Bradet – care devine dependenta de Manastirea Argesului, dar si Robaia si Aninoasa – ultima inchinata initial Manastirii Campulung, apoi, odata cu aceasta, Mitropoliei Tarii Romanaesti).