DESCRIERE
Avva Evagrie Ponticul
Scrisori din pustie
Introduse si comentate de schimarhimandrit Gabriel BUNGE
Traducere de diac. Ioan I. ICA jr
Sibiu: DEISIS, 2022
Extras/ I Viata si personalitatea lui Evagrie Ponticul
Cele privitoare la Evagrie, laudatul diacon, barbat care a trait potrivit apostolilor, nu este drept sa le trecem sub tacere, ci sa le predam scrisului pentru zidirea cititorilor si slava bunatatii Mantuitorului nostru.
Cu aceste cuvinte isi incepe Palladios, episcopul cetatii Helenopolis, mica biografie pe care a consacrat-o in cadrul cunoscutei sale Istorii lausiace (Lavsaicon) povatuitorului sau duhovnicesc, in tovarasia caruia a petrecut noua ani in pustia Egiptului. „Faimos” sau „vrednic de cantare” (aoidimos), cum spune originalul grecesc, a fost neindoielnic Evagrie in epoca sa si dincolo de limitele patriei sale de adoptiune, Egiptul. Insa asa cum se intampla adeseori, odata cu meandrele istoriei, „faimosul” Evagrie a devenit mai degraba „blestematul Evagrie”, intrucat invatatura sa odinioara atat de pretuita a fost ulterior rastalmacita si deformata de catre succesori indoielnici. Ca si Origen si Didym cel Orb, ei insisi celebri in epoca lor, Evagrie a cazut victima la o suta cincizeci de ani de la moartea sa anatemizarii imparatului Iustinian. Drept urmare, inevitabil si opera sa a inceput sa se piarda treptat in limba originala, unele scrieri au fost ascunse sub alte nume, iar invatatura sa duhovniceasca s-a transformat intr-un puternic curent subteran care avea sa alimenteze nenumarate izvoare, fara sa iasa la suprafata el insusi.
