Radu PARASCHIVESCU - Vitrina cu sarlatani

DESCRIERE

Radu PARASCHIVESCU - Vitrina cu sarlatani

HUMANITAS, 2020

Extras/ Lamurire

Apetitul nostru pentru festa e statornic. Probabil ca fiecare dintre noi isi aminteste renghiuri pe care le-a jucat sau carora le-a cazut victima. La scoala, in familie, cu prietenii, in tabara. Nu exista zi de 1 aprilie fara pacaleli – si sunt semne ca obiceiul s-a pastrat. Nu trecea vacanta fara urzeli inveselitoare. Deloc intamplator, unul dintre jocurile de carti care au marcat copilaria se numeste Pacalici. Festa e una dintre expresiile simple ale ludicului, o ticluiala la care tes una, doua sau mai multe minti, cu speranta rasetelor de la sfarsit. Si cu gandul la mirarea sau la uluiala tintei.

Urcusul de la festa la farsa nu e abrupt. Nici periculos. Farsa sta deasupra festei prin amploare, prin prezenta publicului si prin determinarea ei culturala. Dupa ce se desprinde de misterele medievale si devine de sine statatoare, farsa capata o structura usor de recunoscut. Ea presupune bufonada inauntrul unei intrigi si replici amuzante inauntrul unui paienjenis de situatii neasteptate. (Exista, desigur, si farsa tragica, dar ea e un exponat rar dintr-o vitrina cu multe piese lucrate dupa acelasi calapod.) Esafodajul farsei e din lemn subtire, lucrat insa cu mestesug si finete. Farsa de calitate, cu samburii plantati de Plaut sau Aristofan, rezista cu atat mai bine cu cat ascunde in miezul ei un mister, o surpriza, o intorsatura brusca. Comicul de situatie, burlescul, ripostele acide si finalurile pentru care nu esti pregatit dau masura unei farse izbutite, de la Farsa jupanului Pathelin la D’ale carnavalului, cu trecere prin Marlowe, Moliere, Shakespeare si Anouilh.