Pr. David R. SMITH | Ajutor! Ma plictisesc in biserica. Cum sa participam cu toata fiinta noastra la Sfanta Liturghie

DESCRIERE

Pr. David R. SMITH    |    Ajutor! Ma plictisesc in biserica. Cum sa participam cu toata fiinta noastra la Sfanta Liturghie

DOXOLOGIA, 2015

Traducere din limba engleza – Dragos DASCA

Carte tiparita cu binecuvantarea Inaltpreasfintitului TEOFAN, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

||||

Extras din capitolul al V-lea – Mancand trupul lui Dumnezeu

Vreau sa iti spun o poveste despre un timp cand Hristos a fost parasit de aproape toti ucenicii Lui. Nu vorbesc despre judecarea sa ori despre Rastignire. Ma refer la un alt episod din viata Mantuitorului.

Pe Domnul nostru L-au urmat multimi de oameni si cu totii au crezut in El. vroiau sa fie ucenicii Lui. Intr-o zi insa a inceput sa-i invete si – incredibil! – aproape toti au fost dezgustati de cele pe care le spunea si s-au decis ca, la urma urmei, nu El era cel pe care voiau sa-L urmeze. Atat de multi oameni L-au parasit in acea zi incat Domnul nostru S-a intors catre cei Doisprezece, cei mai apropiati dintre toti ucenicii Lui, si i-a intrebat daca si ei au de gand sa-L paraseasca. Au spus nu.

Oare ce ar fi putut Hristos sa le spuna incat sa-i determine pe aproape toti ucenicii sa-L paraseasca? Sa parcurgem acest episod putin cate putin (Ioan, 6, 30-71):

Deci i-au zis: „Dar ce minune faci Tu, ca sa vedem si sa credem in Tine? Ce lucrezi? Parintii nostri au mancat mana in pustie, precum este scris: <<Paine din cer le-a dat lor sa manance>>”. Deci Iisus le-a zis: „Adevarat, adevarat zic voua: Nu Moise v-a dat painea cea din cer; ci Tatal Meu va da din cer painea cea adevarata. Caci painea lui Dumnezeu este cea care se coboara din cer si care da viata lumii”. Deci ei au zis catre El: „Doamne, da-ne totdeauna painea aceasta” (versetele 30-34).

Acest pasaj ne vorbeste la inceput despre o multime de oameni care Il urmau pe Hristos – aproape Il hartuiau – din cauza minunii cu painile si pestii, episod relatat la Ioan 6, 1-14 (inceputul aceluiasi capitol). Ce a insemnat pentru ei aceasta minune? Va spun ce ar fi trebuit sa insemne: ar fi trebuit sa insemne ca Domnul nostru putea crea ceva din nimic. Nu aveau paine la ei, dar El a creat-o pe loc. Aceasta a umplut stomacurile celor care au mancat-o. Iar minunea ar fi trebuit sa-i indrume spre un adevar mai mare – adica, prezenta neincetata a Trupului si Sangelui lui Hristos in Euharistie. Dar nu. Ei au inteles din minune ca, daca-L urmezi pe Hristos, primesti mancare pe gratis.

Ei voiau mancare pe degeaba. Ei voiau sa-L gaseasca si sa se lipeasca de El ca lipiciul, fiindca astfel nu ar mai fi fost nevoiti sa munceasca vreodata. Vezi ca la inceputul citatului de mai sus ei voiau ca Hristos sa savarseasca o alta minune – si stii ce? Aveau chiar si o sugestie in aceasta privinta. „Parintii nostri au mancat mana in pustie, precum este scris: <<Paine din cer le-a dat lor sa manance>>.”

497 (7)