Noapte buna Sambure de pruna de Passionaria Stoicescu

DESCRIERE

PASSIONARIA STOICESCU | NOAPTE BUNA, SAMBURE DE PRUNA

EDITURA BIZANTINA, 2004

Coperta – Maria COMAN

Ilustratii – Oana ISPIR

Extras din Povestea lui Melc cel Iute

Au fost odata, intr-o iarba inalta, un melc si o melca. Si nimeni nu le zisese “mama” si “tata”. Doamna Melca isi punea o pestelca si pregatea de dimineata ceai de izma creata, la pranz iarba noua, seara – suc de roua. Iar domnul Melc cerceta, ma rog, de la frunza pana la floare, ca un adevarat meteorolog, pipaind aerul prin cele patru cornite-observatoare. 

“Azi, fix la doua, precis o sa ploua!”

“Sa ploua, ce-mi pasa, noi doi avem casa! Intram in ea pe data si stropii n-au decat sa cada...”

De urat si de singuratate sporovaiau de niciunele si de toate.

“Ai aflat ca pamantul poarta si el in spinare o casuta de cer si de soare?”

“Cine ti-a 

spus asta?”

“Ei, cine? Vantul!”

“Dar stii ca doamna Ciuperca otravitoare, pe un singur picior tine un apartament cu buline? Mi-a povestit o ciocanitoare...”

Faceau si intreceri de sprint pe piste subtiri de argint.

“Eu am iesit pe locul intai!”

“Ba eu am fugit mai tare!”

Si din nimic se certau si se retragea, in casuta lui, fiecare. Apoi iar o porneau impreuna, minunandu-se ca norii, calatorii, poarta in spinare o casa mica, galbena, de luna.

Dar intr-o zi, cand floarea de mar imboboci, doamna melca vesti ca pe lume, nerabdator, a aparut intr-un alb, rasucit foisor, mult-asteptatul ei copil, Melcusor. Si scotandu-si cornitele, caci voia parintii sa si-i sarute, spuse cu voce subtire:

“Sa nu va mire, dar numele meu de botez e Cel Iute.”