DESCRIERE
C.S. LEWIS - Meditatii la Psalmi
HUMANITAS, 2013, 2017
Traducere din engleza si note de Emanuel CONTAC
Extras – 4, Moartea in Psalmi
Potrivit metodei mele de a ma ocupa mai intai de aspectele ingrate, ar trebui acum sa trec la indreptatirea de sine, prezenta in multi Psalmi. Nu ne putem insa ocupa cum trebuie de aceasta problema pana cand nu ne vom apleca asupra catorva aspecte. Ma voi orienta deocamdata asupra unui subiect foarte diferit.
Stramosii nostri par sa fi citit Psalmii si restul Vechiului Testament sub impresia ca autorii au scris calauziti de intelegerea destul de temeinica a teologiei crestine; principala diferenta fiind ca Iintruparea, care pentru noi este ceva inregistrat in scris, pentru ei era ceva prorocit. Indeosebi, rareori puneau la indoiala ca autorii din vechime erau preocupati, asemenea noua, de viata de dupa moarte, ca se temeau de damnatiune si ca nadajduiau sa aiba parte de fericirea cea vesnica.
In propria noastra varianta a Cartii de rugaciuni, ca si, probabil, in multe altele, anumite pasaje fac ca aceasta impresie sa fie aproape irezistibia. Astfel, in Psalmul 17:14 citim despre nelegiuitii care „isi au partea lor in viata aceasta”. Cititorul crestin desluseste inevitabil in acest text (cum a procedat, evident, si Coverdale, traducatorul) comparatia pe care o face Mantuitorul intre omul bogat, care a avut parte de lucrurile bune in lumea aceasta si Lazar, care le-a avut dupa aceea; acelasi contrast care e sugerat in Luca 6:24: „Vai de voi, bogatilor, pentru ca voi v-ati primit aici mangaierea.”
