Doina CORNEA | Puterea fragilitatii

DESCRIERE

Doina CORNEA    |    Puterea fragilitatii

HUMANITAS, 2006, 2019

Editia a II-a revazuta

Cuvant inainte de Gabriel LIICEANU                

||||

Extras din capitolul LIBERTATE? – II. SUFLET SI SPIRIT, convorbiri cu Michel Combes

MICHEL COMBES: Si totusi, de ce-ar fi luat Ceausescu toate masurile pe care le-a luat ca sa va impiedice sa vorbiti si sa actionati, daca n-ar fi vazut in luarile dvs. de pozitie impotriva lui un pericol politic? Fie ca vreti, fie ca nu, ati dus o lupta politica!

DOINEA CORNEA: Defectul vostru, al occidentalilor, este ca nu vedeti in comunism decat un mod aparte de gestiune a puterii, de factura asemanatoare, pana la urma, cu a celorlalte tipuri de regimuri politice; or, nu poti intelege distrugerile pe care le-a produs comunismul daca nu ajungi mai intai sa fii convins ca el reprezinta o acaparare de putere mai mult ideologica decat politica, ca are asadar nevoie, spre a-si asigura perenitatea, sa transforme launtric fiinta umana, sa o reduca la o unica dimensiune: de element care participa la consensul social. Relatia dintre individ si stat este distorsionata: individul nu mai are alt rost in afara celui de unealta a consensului obligatoriu. De aceea se recurge atat de frecvent in societatile comuniste la minciuna generalizata. Sa vorbesti despre adevar ajunge sa fie un pacat, si nevoia de adevar, prezenta in mod firesc in orice fiinta umana, incepe sa se stinga si, incetul cu incetul, dispare. Actele mele va pot parea politice doar in masura in care minimalizati profunzimea nenorocirii umane care ne lovise... Nu faptul ca tineam la o anume parere, care era eventual jenanta politc pentru putere, mi-a atras destituirea din invatamant, ci faptul ca tineam la ideea de adevar in general. Si cred ca asta e altceva decat o angajare politica!

Extras din Cuvant inainte – Singuratatea unei doamne, semnat Gabriel Liiceanu

Ne-am fi asteptat ca dupa 1989 sa i se ridice Doinei Cornea o statuie a recunostintei noastre, una care sa apere putinele legende ale rezistentei si bruma de demnitate dobandita prin numele cuiva care, in singuratatea curajului sau, a indulcit batjocura si umilinta la care ne condamnase regimul lui Ceausescu. Si totusi, nu Doinei Cornea i-am pus flori zilnic in poarta casei ei, unde fusese batuta de oamenii Securitatii. Intre timp, i-am ridicat statui lui Adrian Paunescu si am omagiat apoi, la moartea lui, patriotismul de ticluitor de asasinate al generalului de securitate Iulian Vlad.