Cele patru patimi si remediile lor, Dr. Nicolae C. Paulescu

DESCRIERE

Dr. Nicolae C. PAULESCU  |  Cele patru patimi si remediile lor

Editura Vicovia, 2014

||||

Extras de la p. 90

Schisma in socialism. Vesti imbucuratoare vin mereu si de pretutindeni, din tara, si mai ales din strainatate. Ceasul cel din urma al socialismului a sunat. Zazania i-a separat in doua pe partizanii acestei pacoste internationale. Iata ce zice in aceasta privinta manifestul fractiei bolsevico-comuniste de la noi:

„Intre curentul social-democrat si cel comunist exista azi o prapastie de netrecut, care face imposibila continuarea convietuirii acestor curente in cadrul aceluiasi partid!” Prin urmare, o dezbinare iremediabila s-a produs intre evrei si goimii socialisti.

Intr-adevar, evreii, grabiti sa escaladeze Tronul Lumii, au profitat de nenorocirile razboiului mondial si s-au instalat la carma in fostul imperiu rusesc.

Pentru a se mentine la putere, ei au aplicat integral metoda asiatica, prescrisa de Talmud. Astfel, dupa ce i-au ucis pe goimii ce puteau sa se impotriveasca tiraniei lor, ei i-au transformat pe cei inofensivi in robi (proletari) si ii tin in respect prin jujaul foamei.

Dar graba strica treaba. Asemenea bobarnac i-a trezit din narcoza semitica pe goimii socialisti din alte tari, care au vazut cu ochii lor cum camarazii lor taiati imprejur isi bat joc de ei si ii trateaza ca pe niste vite de munca, bune de pus la jug. Pacaliti amarnic in cele mai scumpe asteptari, ei se revoltara si se despartira cu mare alai de harcalii despoti. In urma, ei intocmira o Internationala aparte, cea din Amsterdam, dusmana de moarte a Internationalei jidanesti de la Moscova.

Noua Internationala goima, ce nu-i mai conducatori pe evreii cu adevarat internationali, se va opri incetul cu incetul si va sfarsi prin a-si da duhul.

Internationala moscovita, careia nu i-a mai ramas printre capetenii decat un numar foarte restrans de goimi  ce sunt ori viciosi, ori imbecili, este infuriata impotriva rivalei sale, pe care o afuriseste, dandu-i epitetele infamante de burgheza si de tradatoare. Ea se incapataneaza sa incerce, prin razboaie interminabile, sa arunce latul pe grumazul omenirii. Dar, acum, ca s-a demascat, infrangerea ei este fatala si iminenta.

HRISTOS A ZIS: „Toata imparatia ce se imperecheaza intru sine se pustieste.” Aceasta este soarta socialismului evreiesc.

Imi aduc aminte, cu mila si in acelasi timp cu scarba, de nesfarsitele procesiuni socialiste, care anii trecuti se perindau pe strazile Capitalei si ai caror manifestanti priveau la publicul spectator cu o fudulie dispretuitoare. Ei nu stiau sarmanii ca se mandreau ca prostii, caci in realitate ei nu faceau altceva decat sa indeplineasca slujba unor slugi evreiesti.

Sper ca cine va citi cartea aceasta, ce este dedicata muncitorilor, se va feri, de acum inainte, sa mai apara pe scena unui spectacol atat de degradant.

Si, ca sa intelegeti cum evreimea a putut sa orbeasca omenirea printr-o doctrina de o ineptie nemaipomenita, este de ajuns sa stiti ca evreii au avut indrazneala sa faca din insusi Dumnezeu un complice al lor, zicand: „Hristos a fost socialist.”

Nu se poate inchipui un mai mare sacrilegiu cand este stiut de oricine ca HRISTOS a venit pe pamant ca sa combata hotia, nu sa o incurajeze. De altfel, vom alerga la divinele Sale invataturi sa scapam lumea de lepra evreiasca a socialismului.

Si aceste invataturi nu se pot capata, in totalitatea lor, decat intr-o scoala de educatie morala. Numai educandu-i astfel pe oameni vom ajunge sa rezolvam pasnic problema sociala.