Castelul, biblioteca, puscaria. Trei vami ale feminitatii exemplare

DESCRIERE

Dan C. MIHAILESCU    |    Castelul, biblioteca, puscaria. Trei vami ale feminitatii exemplare

HUMANITAS, 2013

||||

Extras din prefata – Plecaciune subiectului

De mic copil am avut un respect si o curiozitate nesatios admirativa pentru batranete si feminitate. Un respect dublat, in consecinta, de spaima in fata virilitatii animalic exprimate, plus fobia de autoritate, disciplina cazona, control autarhic. Ma ingrozesc vanatoarea, dresura, circul, certurile domestice, injuraturile, spiritul gregar si vulgaritatea sub orice forma. Am avut destula parte de tati de ocazie (marlani, batausi, fustangii), am locuit intr-un colt de mahala unde tarnuitul de par prin ograda si calcarea in picioare a nevestelor pentru o ciorba nu indeajuns de fierbinte erau deopotriva blazon de masculinitate si banala distractie pentru gura lumii si ochii strazii. Iar daca mi-a ramas de la biata maica-mea o vorba sfanta pe viata (in afara de “trebuie cu orice pret sa inveti carte ca sa scapi din iadul asta”) apoi a fost indemnul ei in fata unor astfel de scene: “Tu sa nu faci asa ceva cate zile vei avea. Sa-ti respecti nevasta ca pe Dumnezeu.” […]

Recitesc periodic, si cu aceeasi savoare, insemnarile lui Argetoianu, jurnalele si memoriile lui Eliade, corespondenta lui Caragiale, Cioran, Kogalniceanu, Odobescu, Ghica-Alecsandri, I.D. Sarbu, evocarile lui Ion Ioanid, N. Steinhardt, Gh. Jurgea-Negrilesti, Radu Marculescu… insa marea feblete, marile emotii ceasurile de delectare absoluta mi-au fost prilejuite invariabil de aceste doamne extraordinare, regine sau taranci, studente sau profesoare, fiice, sotii, mame si vaduve, amante de alcov princiar, deportate douazeci de ani in Siberia sai Baragan, detinute in inchisorile comuniste, doamne de onoare ale reginelor Romaniei, ori spirite academice perfect sincrone Occidentului, dialogand de la egal la egal cu somitati de mare calibru.

Am cuprins, asadar, in antologia cu pricina fragmente din trei tipuri de scrieri memorialistice feminine: tipul castelan (Regina Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu), cel taranesc (Anita Nandris-Cudla, Elisabeta Rizea) si cel erudit (Alice Voinescu, Jeni Acterian).

Acelasi triptic – castelul, biblioteca, puscaria – l-am pastrat pentru acest volum de glose care nu se vor decat o suita de plecaciuni in fata unor feminitati de mai multe ori pilduitoare. Adica intens iradiante, sper eu, in cuprinsul neispravirii, nemerniciei si netrebniciei postmoderne.