Carte de cult si obiect de arta de Arhim. Policarp CHITULESCU

DESCRIERE

Arhim. Policarp CHITULESCU
Carte de cult si obiect de arta: tipariturile slave din Biblioteca Sfantului Sinod
Editura Cuvantul Vietii – Bucuresti, 2024

Extras/ Prefata/ Cartea slava – obiect de cult si de patrimoniu national – Dr. Zamfira Mihail, Institutul de studii sud-est europene al Academiei Romane
Cinstirea tipografilor bisericesti isi are sorgintea in valoarea pe care cartea tiparita a reprezentat-o totdeauna, atat pentru slujitorul Bisericii, cat si pentru donatorii care o achizitionau pentru a o oferi sfintelor locasuri. Fiecare Biserica Ortodoxa a pastrat, in nuce, prin cartile de cult pe care le-a folosit pentru slujbe, mici biblioteci de carte manuscrisa sau tiparita. Bibliotecile de carte religioasa isi au sorgintea in biserica, iar depozitarea lor s-a facut, in vechime, langa strana cantaretilor, in vesmantarie sau in pod.
In fiecare dintre marile colectii de carte slava din tara, acumularile de-a lungul deceniilor au reunit titluri ale diferitelor scrieri, tiparite in diferite tipografii de pe pamantul romanesc sau de peste hotare. Pe baza acestor adunari aleatorii, este dificil sa ne pronuntam asupra centrelor care au aprovizionat cu prioritate cerinta romaneasca de carte slavona. Pe baza colectiei de tiparituri slavone pastrate la Biblioteca Academiei Romane, am afirmat, ca in secolul al XVII-lea, predominanta ar fi fost cartea tiparita, pe langa cea din centrele romanesti, cea de la Kiev si Lvov, si abia spre sfarsitul acelui secol se observa o inmultire a numarului de titluri si de exemplare de la Moscova. Ipoteza se dovedeste contrazisa de numarul sporit de exemplare moscovite din Biblioteca Sfantului Sinod, prevaland cele din a doua jumatate a secolului al XVII-lea.