Psihologia sociala si dinamica personalitatii - Acumulari. Sinteze. Perspective

DESCRIERE

Alin GAVRELIUC  |  Psihologia sociala si dinamica personalitatii - Acumulari. Sinteze. Perspective

POLIROM, 2019.

Seria COLLEGIUM Psihologie

Prefete de Septimiu CHELCEA si Adrian OPRE

||||

Motto:

„Important nu este ceea ce face istoria din noi, ci ceea ce facem noi cu ceea ce face istoria din noi.” – Jean-Paul SARTRE

“Daca vei intreba o musca: <<Sunt flori in locul acesta?>>, ea iti va spune: <<Nu stiu. Ci stiu numai ca acolo jos, in groapa, sunt cutii de conserve, gunoaie, necuratii>> si iti va insira toate murdariile pe care a stat. Dar daca vei intreba o albina: <<Ai vazut vreo necuratie in locul acesta?>>, ea iti va spune:<<Necuratie? Nu, nu am vazut nicaieri. Aici locul este plin de flori bine mirositoare>> si iti va enumera o gramada de flori de gradina si salbatice. Vezi, musca stie numai unde exista gunoaie, in timp ce albina stie ca acolo este un crin, mai departe o zambila...” – Paisie Aghioritul

Extras din capitolul Raportarea fata de lumea sociala – Prejudecata, intre concept si realitate sociala

Deseori in cursul vietii noastre ne confruntam cu prejudecata si discriminarea. Secolul XX a fost cel in care discriminarile etnice si rasiale – Holocaustul fiind cel mai tulburator exemplu – au cunoscut derive dincolo de orice limite ale ororii. Intemeiate pe prejudecati hranite ideologic, actiunile exterminatorii s-au dovedit a fi expresia unei patologii sociale care a condus la travestirea raului ultim – crima sistematica in masa – intr-o „banalitate a raului” (Arendt, 1963/ 1997), tocmai din cauza proportiei coplesitoare si asumarii sale de catre comunitati intregi. De aceea, o discutie asupra originilor prejudecatii, care sa ne previna asupra efectelor perverse pe care le activeaza, este de o importanta extrema in lumea de azi, o lume in care clivajele etnice, rasiale, confesionale , economice, sociale si chiar civilizationale sunt departe de a se fi epuizat, episodul din 11 septembrie 2001 fiind o tragica ilustrare a conflictului dintre doua arii civilizationale care s-au privit indelung cu neincredere si care s-au judecat una pe cealalta precumpanitor in cheie stereotipa. Totodata, o evaluare a strategiilor de a preveni sau, atunci cand s-a manifestat deja, de a pondera prejudecata, evidentiaza miza majora pe care o aduce in joc analiza acestei mize.

Prejudecata se poate defini ca atitudinea in general negativa indreptata spre membrii unui grup, intemeiata pe simpla apartenenta a „subiectilor-tinta” la acel grup. Privita conceptual, prejudecata este deci o notiune relationala, care pune in legatura o informatie categoriala (ce desemneaza caracteristicile grupului) cu o informatie particularizata (specifica subiectului care devine obiectul prejudecatii), postuland ca trasaturile categoriei, in general negative, construite pe criteriul diferentierii, sunt proiectate asupra subiectului individual, in absenta, cel mai adesea, a confruntarii cu realitatea celui din urma set de trasaturi (cel particularizat) (Branscombe & Baron, 2017).

Daca ar fi sa rezumam caracteristicile cele mai pregnante ale prejudecatii, s-ar cuveni mentionat ca aceasta reprezinta o atitudine operationala, ce permite o gestionare mai facila a informatiei din mediul  social. Astfel, daca impartasim perspectiva cognitiei sociale, vom intelege ca atitudinile sunt scheme cognitive structurate pentru organizarea, prelucrarea, rememorarea si interpretarea informatiilor din mediu (Fike & Taylor, 2016), iar cercetarile dovedesc ca informatia consistenta in arhitectura prejudecatii este mai des frecventata si este rememorata mai fidel decat cea care nu e concentrata in prejudecata (Judd, Ryan & Parke, 1991; Wegener, Clark & Petty, 2006).