DESCRIERE
PARINTELE PETRONIU DE LA PRODROMU
EDITURA BIZANTINA, 2015
Editie ingrijita de Preot Constantin COMAN si Costion NICOLESCU
Extras de la pagina 251
Un preot trebuie sa fie nascut sau sa devina mare. Nu trebuie sa aiba nimic josnic, mediocru; ci de-a pururi trebuie sa fie deasupra tutror vulgaritatilor. Asemenea coloanelor de sustinere, preotul trebuie sa aiba in toate inaltime si soliditate, pentru a sustine si impodobi Biserica. Ce face adevarata inaltare a unui suflet? Desprinderea de lucrurile vulgare; nu numai nazuinte, ci si alipire de tot ce este nobil si mare; marinimia, dispretul fata de tot ce este murdar, grosolan, ingust, meschin. S-avem curaj s-o spunem fatis: este inca multa josnicie in privirile si simtamintele noastre.
De aceea, lupta necrutatoare impotriva defectelor personale mostenite sau dobandite.
Egoismul – iubirea exagerata de sine, care te izoleaza de lume; lenea, care te impiedica sa faci binele pe care-l vrei. Daca am vedea binele pe care-l puteam face si nu l-am facut, suferintele pe care le puteam usura si din lene nu le-am usurat, ne-am ingrozi – nestatornicia, care incepe tot si nu termina nimic, care se dezgusta de tot ce a inceput, care nu lasa in urma decat ciorne, fara forma... Fiecare om are defecte personale, care-l impiedica sa faca binele pe care l-ar putea face. Lucru principal: sa ne studiem pe noi insine si sa ne cunoastem aceste defecte apoi sa nu le crutam. Sa ne cunoastem dusmanii launtrici, deghizati si ascunsi si sa luptam impotriva lor toata viata.
