Impudoare – despre „eu” va fi vorba de Gabriel LIICEANU

DESCRIERE

Gabriel LIICEANU

Impudoare – despre „eu” va fi vorba

HUMANITAS, 2021

Extras/ Cuvant inainte – De la „eul detestabil” la zugravirea de sine

„C’est moi que je pense”, scrisese Montaigne in 1580, in avertismentul catre cititor care insotea prima editie a Eseurilor sale. „Le moi est haissable”, ii raspundea un secol mai tarziu Pascal in Pensees, referindu-se in mod explicit la el: „Stupidul proiect al lui Montaigne de a se zugravi pe sine”.

Cum sa alegem intre cei doi? Cuvintele lui Pascal sunt ale unui „teolog”, convins ca a fi preocupat de tine reprezinta un afront adus lui Dumnezeu, un semn de trufie si nimic mai mult. Nu e oare detestabil sa te consideri „centrul a toate”? Si nu pornind de la acest nombrilism contestabil se naste apoi tentatia de a ne aservi semenii, de vreme ce „orice eu este dusmanul altora si ar vrea sa fie tiranul lor”?

De cealalta parte, Montaigne sustine ca „nu exista descriere asemanatoare in dificultate ca descrierea de sine – si nici mai utila”. Descriere dificila, pentru ca e greu sa-ti intorci privirea spre eul tau si sa-ti pastrezi totodata acuitatea cu care il vezi pe cel de langa tine. Si utila din doua motive: pentru ca, vazadu-te just (si asezandu-te sub aspra judecare de sine), ai sansa sa-ti amendezi ignominiile sau, macar, sa le constientizezi; apoi, fiindca imaginea ta poate deveni pentru altul prilej de oglindire, permitandu-i sa se descopere si sa se cunoasca mai lesne comparandu-se cu tine.

De fapt, problema cea mai tulburatoare a eului este ca nu are o identitate indeajuns de precisa pentru a putea vorbi competent despre el.