Complexele. Creativitate sau distructivitate?

DESCRIERE

Complexele. Creativitate sau distructivitate?, de Mihaela Minulescu - Editura Trei

La inceputul secolului trecut, C.G. Jung inventa termenul de complex. De atunci știm ce ne bantuie in diferite chipuri, adesea in pofida eforturilor de a ține situația sub control.

Puțini știu, dar termenul complex a fost preluat de Freud de la Jung, fiind inclus apoi in sintagme devenite intre timp celebre, cum ar fi „complexul Oedip".

Sunt complexele atat de distructive pe cat am invațat sa ne temem de ele? Sau poate, inversand polaritatea, devin mai degraba utile? Putem sa evoluam luminand ceea ce este ascuns in complexe? Adesea ideile care au schimbat fața lumii au pornit din acel profund mister necunoscut din noi inșine. in aceasta incursiune in misterul vieții interioare, Jung a reușit sa descopere fața luminoasa și creatoare a omului, destinul fiecaruia dintre noi.

Mihaela Minulescu este profesor universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din București, doctor in psihologia personalitații și psihoterapeut analist formator. A fondat școala jungiana de terapie din Romania, care are astazi un numar considerabil de psihoterapeuți acreditați. Este un recunoscut autor a numeroase lucrari și studii de referința in domeniul psihologiei personalitații și psihanalizei jungiene. La Editura Trei a publicat lucrarea Introducere in analiza jungiana și e prezenta in volumul colectiv Povestiri de psihoterapie romaneasca. Nu in ultimul rand, este un poet consacrat, poezia fiind cantecul care i-a strabatut viața.

Cuprins

Cuvant inainte. De ce Carl Gustav Jung

Capitolul unu. Repere fundamentale

Concepte specifice

Divergenta Jung–Freud

Post-jungieni: dezvoltari contemporane

Capitolul doi. Complexul. Structura psihicului uman

intregul personalitatii: complexele

Conditia nevrotica — splitarea complexului

Bipolaritatea complexului si organizarea nevrotica

Autonomizarea complexelor — conditia posesiei

Capitolul trei. Constiinta si dinamica libidoului: aspecte tipologice

Constiinta

Dinamica libidoului: tipurile psihologice

Jung despre conditia de normalitate vs disfunctionalitate in functionarea tipurilor 

Falsificarea tipurilor — sursa a tulburarilor nevrotice

Chestionarul Bezinger de Evaluare a Stilurilor de Gandire, BTSA

Capitolul patru. Psihopatologia din perspectiva tipurilor

Rolul tipurilor psihologice in conditia nevrotica

Problema identitatii negative, personalitatea opusa

Personalitatea demonica — umbra functiei inferioare

Aspecte arhetipale ale posesiei: sindroamele psihotice

Importanta cunoasterii tipurilor in analiza: analiza ca evolutie a integrarii functiilor

Capitolul cinci. Simboluri ale conditiei depresive

Depresia ca stadiu in procesul de individuare

Griul depresiv

Simbolistica regresiva a iluziei fericirii perfecte

Simbolistica sperantei ca prin vointa poti obtine fericirea

Nu exista un proces de individuare fara a trece prin stadiul depresiei

Regresia si transferul in analiza depresiei

Contratransferul in depresie 

Mitologeme frecvente pentru conditia depresiva a alienarii

Ilustratii pentru simbolistica labirintului ca lupta cu depresia

Capitolul sase. Funcția creativa, transcendenta si limbajul simbolic al psihicului

Funcția transcendenta, o dinamica intrapsihica transformatoare si intregul interior

Transformare prin funcția transcendenta

Simbolul ghidului interior

Simbolul este in miezul funcției transcendente

Funcția transcendenta, simbolul si relația analitica

Capitolul sapte. Tipologia jungiana in relatie 

Testul tipologiei in relatie, TTR Minulescu

Modalitati de descriere a functiilor in Testul Singer-Loomis, SL-DTI

Descrierea celor 16 structuri tipologice in Chestionarul Myers-Briggs MBTI

Descrierea succinta a modurilor cognitive Benziger, BTSA

Bibliografie