DESCRIERE
Canonul de chilie al unui patriarh isihast – sfantul Filotei Kokkinos al Constantinopolului
Editura DEISIS – Sibiu, 2025
Traducere si studiu de diac. Ioan I. ICA jr
Extras/ Studiu – Cateva concluzii
Figura centrala a Ortodoxiei bizantine tarzii, sfantul patriarh Filotei Kokkinos e departe inca de a fi recunoscut si evaluat in toate dimensiunile complexei si multilateralei sale activitati si opere. Absenta unei monografii adecvate e un semn al acestei situatii. Promotor al innoirii isihaste a vietii ortodoxe in veacul XIV, discipol fidel al mentorului sau Grigorie Palama, colaborator si continuator neobosit al acestuia, Filotei a jucat un rol capital in redefinirea duhovniceasca si teologica a Ortodoxiei, promovand activ tripla ei reconstituire „canonica” – ierarhica (in 1347), dogmatica (in 1351) si liturgic-agiologica (in 1368) – in jurul figurii-pivot a sfantului Grigorie Palama ca al patrulea „nou teologhisitor” al Bisericii. Teolog, predicator, imnograf si liturgist, literat subtil si artist rafinat al limbii grecesti bizantine, patriarhul Filotei a fost insa in acelasi timp, si in primul rand, un monah isihast de vocatie. Chiar daca n-a fost el insusi un autor duhovnicesc de „Filocalie” cu scrieri ascetico-mistice proprii (cum au fost contemporanii sai Grigorie Sinaitul si Grigorie Palama, dar si rivalul sau, patriarhul Calist I), unicul sau opuscul monahal ni-l arata atent la aspectul concret al vietii monahale din perspectiva asumata a unui „legiuitor”.
Scopul regulii de chilie filoteene – mai putin circulata in spatiul bizantin, dar amplu difuzata in monahismul slav – e similar cu al „diataxelor” liturgice ale monahului si patriarhului Filotei: acela de a oferi o codificare sau reglementare a „canonului” vietii cotidiene in chilie a monahului „serios”.
