Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului - Sfantul Munte Athos

CD George Enescu Composer

0 opinii / Scrie o opinie
  • Cod produs:CDMC-003
  • 28,07 lei

ne puteti contacta si la: 0751 166116

DESCRIERE

CD George Enescu Composer, Soft Records - cd-uri muzica clasica Libraria Bizantina

Motto: ” Enescu va fi una din marile descoperiri ale celui de- al XXI- lea secol, talmacind sufletul omenesc cu o necontestata unitate de insusiri muzicale ” ( Yehudi Menuhin) RESTITUIRI Suntem din nou partasii unei frumoase aventuri pornite de Soft Records prin teritoriile Eutherpei vadit atinse de geniul enescian, acum fiind redeschis aproape intreg laboratorul de creatie al celor sapte decenii de izbanzi simfonice si camerale. Primul moment componistic de pe acest captivant album de colectie este Dixtuorul pentru instrumente de suflat in Re Major opus 14 , zamislit la varsta de numai 25 de ani, dar care s- a bucurat inca la vremea primelor sale auditii( in 1906- 1907) de veritabile aprecieri ale criticii europene de specialitate.

Au ajuns cunoscute in context mai ales insemnarile cronicarului francez Jean Hure in revista Le monde musical : “ … o partitura care transmite o emotie unica; o adevarata simfonie, o lucrare matura plina de vitalitate si profunzime… “.

Iar ceea ce impresioneaza in egala masura este alchimia sonora obtinuta prin alternanta de culori timbrale reflectate in anumite nuante, prin incitante conversatii starnite, uneori pe neasteptate, intre toate ”personajele” aflate in distributie: doua flaute, oboi, corn englez, doua clarinete, doua fagoturi si doi corni . Cat despre expresivitatea rostirilor instrumentale, aceasta se poate lesne remarca la fiecare fraza, poate chiar in oricare sintagma si in fiece tesatura tratata polifonic tocmai pentru a imbogati discursul si a- l apara de monotonie ori previzibil. Astfel, prima parte - Doucement mouvementé se naste dintr- o succesiune de trei idei melodice originale, insa cu rezonanta folclorica autohtona (prezentate pe rand la flaut, corni si fagoturi si cea mai lirica dintre teme, la corn englez), dezvoltandu- se liber ca intr- un joc al imaginatiei, unde se intalnesc genuri si stiluri, dincolo de tiparele clasice, dincolo de forma de sonata din acceptiunea binecunoscuta a respectivului termen de arhitectura muzicala. In spiritul cantecului popular au fost concepute si celelalte doua acte ale dixtuorului, Modérément , cu nebanuite virtuti atribuite monodiei ca travaliu dar si cu o surprinzatoare dimensiune a ludicului conferita sectiunii centrale, Vivement , prin intonatiile flautului, contrastante cu accentele nostalgice ale temei generatoare a partii lente.

Savuroase inflexiuni tonale pornite parca dintr- un exercitiu de inventivitate specific romaneasca, elemente modale creatoare de atmosfera, ritmul tonic si antrenant al unui demers prin care au fost survolate adesea teritoriile autenticitatii nationale se regasesc si in partea finala a acestui opus contemplativ, Allègrement, mais pas trop vif , destinat unui ansamblu orchestral restrans si construit de fapt, pe firul mult invocatului sentiment al dorului. Unui registru afectiv total diferit ii apartine urmatoarea restituire – document de pe discul de fata, Simfonia de camera pentru 12 instrumente soliste opus 33 concretizata in 1954, dintr-o profunda conceptie de viata, dintr- un dialog al propriilor ganduri cu putin inaine de Marea Trecere, accente filozofice strabatand la tot pasul lucrarea care avea sa constituie “cantecul de lebada” al autorului ei.

Partea intai, Poco moderato , un poco maestoso se dezvolta pe baza unui anume leitmotiv ce devine impuls si reper al celor doua entitati tematice izvorate din sunete de flaut si purtate discret intr-o zona de exprimare a inefabilului, iar cu forma muzicala abordata aici, de sonata fara dezvoltare, compozitorul evadeaza o data in plus din tiparul arhitectural supus traditiei.

Partea a doua – Allegretto, molto moderato este cea care aduce cu sine bine – conturata idee centrala, determinanta pentru scenariul dramatic al simfoniei , considerata si un fel de tema a destinului. O reintalnim in partea a treia, Adagio Funebre – Allegro molto moderato , expusa de trompeta cu virtuti expresive nebanuite, dar intr- o atmosfera apasatoare, chiar sumbra, pentru ca sectiunea finala sa poata suprapune cele mai diferite forme ale simtirii artistice, ale unui intreg univers de trairi si stari sufletesti in fata inevitabilului. Cu Suita nr. 3 pentru orchestra , “Sateasca” opus 27 ( 1938) , suntem invitati intr- o alta lume sonora, una senina, pur descriptiva, cu relaxante imagini decupate chiar din natura, cu tablouri acordate dupa diverse tonalitati expresive.

Acolo, unde emotivitatea si suflul poetic se pot descoperi permanent ca atitudini estetice, intr- un demers alcatuit din ingenioase tesaturi contrapunctice, in culori instrumentale calde, invaluitoare, conferind o forma unica de sensibilitate fiecareia dintre cele cinci parti ale partiturii: mai intai Reinnoire campeneasca (o inconfundabila tema de inspiratie folclorica), Strengari zburdand in aer liber ( un tonic si reconfortant scherzo ca abordare stilistica ), apoi Casa veche a copilariei in asfintit- Pastor- Pasari calatoare si corbi- Clopote de seara ca un sir de metafore sonore desprinse dintr- un peisaj orchestral “ minunat, unic in literatura de gen ”, dupa cum il aprecia compozitorul Mihail Jora . Urmeaza Parau sub luna , ca o gingasa reconstituire muzicala a basmului rustic autohton si in final,

Dansuri taranesti , cu originale si spectaculoase alternante. Ultimei perioade de creatie ii apartine si Uvertura de concert pe teme in caracter popular romanesc in La Major opus 32 (1948), o desfasurare simfonica a intalnirilor premeditate, fie acestea de constructie traditionala (rondo- sonata), de complexitate ritmica (juxtapuneri rubato-giusto) ori de melodica, pur si simplu. Revelatoare sunt in acest sens, intersectiile dintre eterofonia de tip folcloric si cromatismul evoluat al polifoniei, mai ales in succintul episod liric Andante sostenuto e pensieroso , izvorat fireste tot din acel sentiment al dorului inteles de maestru ca un “vis launtric neintrerupt, ca o lege a devenirii artistice”. Si a intruparilor sonore enesciene, am putea adauga… Mirela Stoenescu Sursa: http://www.softrecords.ro/index.php/album/composer/

SPECIFICATII

An aparitie 2013
Limba Romana
Cod 4075303500621