Zvonuri despre sfarsitul lumii. Bucuresti, 1944-1953 de Stelian TANASE

DESCRIERE

Stelian TANASE

Zvonuri despre sfarsitul lumii – Bucuresti, 1944-1953

CORINT ISTORIE AUTORI ROMANI, 2023

colectie coordonata de Florin-Razvan MIHAI

Extras/ pp. 200-201

La 12 noiembrie 1944, in amfiteatrul Universitatii din Bucuresti se constituie Asociatia Romana de Strangere a Legaturilor cu Uniunea Sovietica (ARLUS). I s-a spus in zeflemea “Alipirea Romaniei la Uniunea Sovietica”. Lume multa, elita intelectuala, stanga tot mai infloritoare. Oportunisti si arivisti cu ghiotura. Doreau sa-si arate atasamentul fata de URSS, admiratia pentru tovarasul Stalin, „cel mai mare om pe care l-a dat istoria”.

Era si momentul, nimic de zis! Capitala era ravasita de jafurile comise de militari sovietici, de violuri, talharii si crime. Initiativa venea la momentul potrivit. Ar fi fost mai nimerit sa protesteze impotriva abuzurilor, samavolniciilor, violentelor, sa se adreseze Comisiei Aliate de Control, sa isi dea demisia. Nasol moment, misto coliva! Solidaritate zero cu poporul roman. Principiul era „Cine poate oase roade, cine nu nici carne macra!” – vorba auzita la Bariera Vergu. Mai repede pot enumera pe cei care nu s-au inscris in ARLUS. Printre initiatori, academicieni, scriitori, jurnalisti, savanti, artisti de toate genurile: George Enescu, C.I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Simion Stoilov, Dimitrie Gusti, Stefan Milcu, Traian Savulescu, N.D. Cocea, Milita Patrascu, Al. Rosetti si multi altii. ARLUS a fost si un debuseu pentru intelectuali si artisti sovietici. ARLUS a fost echivalentul unui sovrom (ca Sovromlemn, Sovrompetrol, Sovromtransport etc.). Spatiul public a fost acaparat si distrus. A fost pus in loc o fantosa: „Fabricat in URSS”. Universitatile, academia, scoala, salile de concert, presa, teatrele, cinematografele, radioul, editurile au fost „sovietizate”.