DESCRIERE
Mariana S. TARANU (Editor)
Un genocid nerecunoscut – Foametea organizata de URSS in Basarabia (1946-1947)
Editura Vremea, Bucuresti – 2021
Colectia FID – Fapte, Idei, Documente
Pret 32,00 Lei
Extras/ Scrisoarea episcopului Chisinaului si al Moldovei Ieronim adresata lui Stalin cu ocazia aniversarii a 28-a a Armatei Rosii
Moscova, Kremlin
Generalisimului Iosif Visarionovici Stalin
In aceasta zi istorica consacrata aniversarii a 28-a a Armatei Rosii, cea care s-a acoperit de slava nemuritoare in lupta pentru dreptate si adevar pentru muncitorii lumii si pentru pace in toata lumea, crestinii ortodocsi din Republica Moldoveneasca Va aduc felicitari si Va doresc Dumneavoastra, draga Iosif Visarionovici, intelept comandant si insufletitorul victoriilor noastre – multi ani cu sanatate.
In semn de recunostinta pentru sentimentele sincere de bucurie Va rugam sa primiti modestul nostru cadou 200000 de ruble ca ajutor pentru familiile eroilor luptatori ai victorioasei Armate Rosii.
Episcopul Chisinaului si al Moldovei Ieronim
23 februarie 1946
Orasul Chisinau
Extras/ pp. 135-136
Foametea a fost folosita ca pretext pentru a ne ingenunchea
Cum solidaritatea aceea sa se manifeste?! Nu era cum.
In satul sotiei situatia era alta, pe ei nu i-au intimidat atat de tare. Ei au stiut sa ascunda. Iar la noi nu au stiut sa ascunda. Ca am avut noi podul plin de papusoi. Oamenii nu erau deprinsi sa ascunda. Pai, daca era popusoiul lor, de ce sa ascunda?! Alta psihologie nu exista. Era pamantul lui si era roada lui.
Ca foametea a fost folosita ca pretext pentru a ne ingenunchea, apoi asta e sigur.
In perioada romaneasca, tatal meu, Costache Mosanu, avea 5 ha de pamant. Aceste hectare erau in diferite locuri: erau pe malul Prutului, erau mai departe, erau in diferite locuri. Seceta ceea a fost mare, dar nu a afectat doar loturile unde le aveam. Aveam un lot de pamant langa satul Avrameni, eu sunt din Braniste, dintr-o parte era o padure si din alta parte era o mlastina, o balta si intr-un capat al acelui pamant s-au facut popusoii. Si erau popusoii mari. Nu era locul acela mare, dar tone de papusoi de acolo am strans. Fratele meu, unicul meu frate care a murit in urma foamei, atunci cat a fost in viata stateam noaptea si pazeam de bursuci.
Am dus acasa, am avut un pod plin cu papusoi. Papusoii ceia ne-ar fi ajutat pe noi si nu numai pe noi ca sa iesim din acea nevoie, din acea foamete. Au inceput sa ceara de la oameni sa le dea postavka, sa plateasca statului impozitul agricol.
