Libraria Bizantina / Vezi toate / Carte / Eseistica / Shane O’MARA | Elogiul mersului
Shane O’MARA | Elogiul mersului
de Shane O’MARA
(0 opinii)
Cod produs: LB-2020-0293
Autor: Shane O’MARA
Editura: Polirom

Pret: 39,95 lei

Shane O’MARA    |    Elogiul mersuluiPOLIROM, 2020Traducere de Anacaona MINDRILA–SONETTO||||Introducere (p. 9)/ e x t r a sMersul in pozitie verticala ne-a adus diverse alte avantaje fizice....
citeste mai mult

Cantitate:

-
+
SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166 116 (L-V: 9:00-20:00, S: 10:00-18:00)
Shane O’MARA | Elogiul mersului
Shane O’MARA | Elogiul mersului

(0 opinii)

Pret: 39,95 lei

Shane O’MARA    |    Elogiul mersului

POLIROM, 2020

Traducere de Anacaona MINDRILA–SONETTO

||||

Introducere (p. 9)/ e x t r a s

Mersul in pozitie verticala ne-a adus diverse alte avantaje fizice. Ne lasa mainile libere, ceea ce inseamna ca putem sa caram hrana, arme si copii. Transferarea locomotiei in sarcina picioarelor, care ne-a stabilizat echilibrul de-a lungul coloanei vertebrale si al soldurilor, ne-a permis sa aruncam pietre si sulite, sa ne furisam si sa-i atacam pe altii cu topoare primitive din piatra, sa strangem prazile furate in urma atacurilor si luptelor si sa disparem fara zgomot in noapte. Suntem capabili sa ne transportam copiii – adesea pe distante mari – pur si simplu facand pas dupa pas. Mersul in pozitie verticala ne da mobilitate mintii, iar creierul nostru mobil a ajuns pana la orizunturile indepartate ale planetei.

3. Cum mergem: mecanismele (p. 89)/ e x t r a s

Miscarea stabila si ritmica reprezinta elementul central al mersului. Un alt input esential il constituie sistemul care permite pozitionarea labei piciorului fara a-i acorda atentie in mod constient. Cum rezolva creierul aceasta problema – sa stie unde se afla laba piciorului si sa o aseze apoi pe sol, purtandu-va mai departe? Dupa cum vom vedea curand, creierul are un simt fin al spatiului deschis, o „harta cognitiva” care va permite sa va deplasati prin lume. Dar are si un fin simt al corpului pe care il anima. Creierul face „exteroceptie” (procesand informatii depre lumea exterioara primite prin intermediul vazului si auzului) si „interoceptie” (procesand, de exemplu, informatii despre foame, sete, durere de la organele interne).

citeste mai mult
Editura:
An aparitie:
2020

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie