Libraria Bizantina / Vezi toate / Carte / Religie / Morala crestina / Sensul casatoriei la Platon si la Sfintii Parinti. De la soma la impartasirea prin trup
Sensul casatoriei la Platon si la Sfintii Parinti. De la soma la impartasirea prin trup
de Rodica Pop
(0 opinii)
Cod produs: C1336
Autor: Rodica Pop
Editura: Doxologia

Pret: 29,00 lei

DOXOLOGIA – Iasi, 2012Colectia Episteme – 5​​​​​​​||||Extras din Capitolul al II-lea – EROS, PHILIA, AGAPE; A. Iubirea platonica – e. Nebunia eroticaRatiunea il mentine pe om la nivelul cuno...
citeste mai mult

Sensul casatoriei la Platon si la Sfintii Parinti. De la soma la impartasirea prin trup
Sensul casatoriei la Platon si la Sfintii Parinti. De la soma la impartasirea prin trup

(0 opinii)

Pret: 29,00 lei

DOXOLOGIA – Iasi, 2012

Colectia Episteme – 5​​​​​​​

||||

Extras din Capitolul al II-lea – EROS, PHILIA, AGAPE; A. Iubirea platonica – e. Nebunia erotica

Ratiunea il mentine pe om la nivelul cunoasterii imediate. Cu ajutorul ei nu pot fi explorate zonele spectaculoase ale lumii nevazute. E dovedit ca profetesa de la Delfi sau cele de la Dodona nu au facut nimic bun daca s-au lasat calauzite de ratiune (Phaidros, 244 a-b). Grecii le sunt recunoscatori acestora si mai ales Sibyllei, caci, prin „sfanta lor sminteala”, le-au prevazut multora viitorul si le-au dat sfaturi pentru o purtare inteleapta.

In Phaidros (265a) sunt amintite doua tipuri de nebunie: cea produsa de bolile omenesti si cea venita de la zei. De altfel, „dintre bunuri, cele mai de pret se nasc din nebunia data noua in dar de zei” (Phaidros, 244a). Socrate vorbeste de cele patru tipuri de nebunie divina, care sunt pricinuite de patru zei:

nebunia profetica, generata de Apollon;

nebunia „initiatorului intru misterii”, arondata lui Dionysos;

„inspiratia ce-i proprie poetului”, inspirata de muze;

si „nebunia indragostirii despre care am zis ca este cea mai aleasa dintre toate”, produsa de Afrodita si Eros (Phaidros, 265b)

Un om care nu iubeste e stapanit de ratiune, nu si de nebunie. De aceea nu este un om fericit, de aceea nebunia erotica este cea mai de dorit pentru ca e cea mai buna: „Putem deci spune ca dintre toate formele de zeiasca impatimire, aceasta se arata a fi cea mai de soi si alcatuita din tot ce e mai bun; si e limpede ca tocmai impartasirea din acest soi de nebunie face ca cel iubitor de frumusete sa fie numit indragostit” (Phaidros, 249e). De aceea, Eros ofera in dar indragostilor un soi de nebunie care ii face fericiti, iar insemnatatea lui zeiasca e generata de faptul ca uneste cele doua naturi ale omului, „eul divin si fiara inlantuita”.

Frumusetea acestei lumi aminteste de Frumusetea cea adevarata, dar numai sufletului stapanit de nebunia erotica (Phaidros, 249d): „Viziunea omeneasca a frumusetii, prin exaltarea erotica pe care o pricinuieste, pastreaza cu actul contemplarii de catre suflet a realitatii transcendente afinitatile cele mai numeroase”.

citeste mai mult
Autor:
Editura:
An aparitie:
2012
Limba:
Romana
Cod:
9786068278940

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie