Sapiens – Scurta istorie a omenirii
de Yuval Noah Harari
(0 opinii)
Cod produs: LB-2019-091
Autor: Yuval Noah Harari
Editura: Polirom

Pret: 66,95 lei

Yuval Noah Harari  |  Sapiens – Scurta istorie a omeniriiPOLIROM, 2017Colectia HistoriaTraducere de Adrian SerbanBestseller New York Times||||Extras din capitolul 5 – Cea mai mare pacaleala ...
citeste mai mult

Cantitate:

-
+
SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166 116 (L-V: 9:00-20:00, S: 10:00-18:00)
Sapiens – Scurta istorie a omenirii
Sapiens – Scurta istorie a omenirii

(0 opinii)

Pret: 66,95 lei

Yuval Noah Harari  |  Sapiens – Scurta istorie a omenirii

POLIROM, 2017

Colectia Historia

Traducere de Adrian Serban

Bestseller New York Times

||||

Extras din capitolul 5 – Cea mai mare pacaleala din istorie

Timp de 2,5 milioane de ani oamenii s-au hranit adunand plante si vanand animale care traiau si se inmulteau fara interventia lor. Homo erectus, Homo ergaster si neanderthalienii culegeau smochine salbatice si vanau oi salbatice fara sa decida unde urmau smochinii sa prinda radacini, pe ce pasune trebuia sa pasca o turma de oi sau ce tap urma sa fecundeze cutare capra. Homo sapiens s-a raspandit din Africa de Est in Orientul Mijlociu, in Europa si Asia si in cele din urma in Australia si America – dar, oriunde ajungeau, sapiens continua si ei sa traiasca culegand plante salbatice si vanand animale salbatice. De ce ai face orice altceva cand modul tau de viata te hraneste indestulator si sustine o lume bogata in structuri sociale, credinte religioase si dinamici politice?

Toate acestea s-au schimbat acum circa 10 000 de ani, cand sapiens au inceput sa-si dedice aproape intregul timp si efort pentru a manipula vietile catorva specii de animale si plante. De la rasaritul si pana la apusul soarelui, oamenii semanau, udau plante, smulgeau din pamant buruieni si duceau oi la pascut pe pasuni de cea mai buna calitate. Aceasta munca, credeau ei, avea sa le furnizeze mai multe fructe, grane si carne. Era o revolutie in modul cum traiau oamenii – Revolutia Agricola.

Tranzitia catre agricultura a debutat in jurul anilor 9500-8500 i. Hr.,  in tinutul deluros format din sud-estul Turciei, vestul Iranului si Levant. A inceput lent si intr-o zona geografica restransa. Graul si caprele au fost domesticite pana in aproximativ 9000 i. H.; mazarea si lintea in jurul anului 8000 i. H.; maslinii pana in 5000 i. H.; caii pana in 4000 i. Hr.; iar vita-de-vie pana in 3500 i. Hr.. Unele animale si plante, precum camilele si nucile caju, au fost domesticite chiar mai tarziu, insa pana in anul 3500 i. Hr. Valul principal al domesticirii era incheiat. Chiar si in prezent, cu toate tehnologiile avansate, mai mult de 90% din caloriile care hranesc omenirea provin de la o mana de plante pe care stramosii nostri le-au domesticit intre 9500 si 3500 i. Hr. – grau, orez, porumb, cartofi, mei si orz. Nici o planta si nici un animal demne de a fi luate in seama nu au fost domesticite in ultimii 2000 de ani. Daca mintile noastre sunt cele ale vanatorilor-culegatori, bucataria noastra e cea a vechilor agricultori. [...]

Oamenii de stiinta proclamau odinioara ca Revolutia Agricola a reprezentat un mare salt inainte pentru umanitate. Spuneau povestea unui progres alimentat de puterea mintii omenesti. Evolutia a produs treptat oameni tot mai inteligenti. In cele din urma, oamenii erau atat de inteligenti incat puteau descifra secretele naturii, ceea ce le permitea sa domesticeasca oi si sa cultive grau. De indata ce s-a intamplat acest lucru, ei au abandonat bucurosi viata istovitoare, primejdioasa si adesea spartana  a vanatorilor-culegatori, sedentarizandu-se pentru a savura viata placuta si indestulata a agricultorilor.

Aceasta poveste este o fantezie. Nu exista nici o dovada ca oamenii au devenit mai inteligenti cu timpul. Vanatorii-culegatori cunosteau secretele naturii cu mult inainte de Revolutia Agricola, de vreme ce supravietuirea lor depindea de cunoasterea intima a animalelor pe care le vanau si a plantelor pe care le culegeau. Mai curand decat sa anunte o epoca a traiului usor, Revolutia Agricola a facut viata agricultorilor in general mai dificila si mai putin multumitoare decat cea a vanatorilor-culegatori. Acestia din urma isi petreceau timpul in moduri mai stimulatoare si variate si erau mai putin amenintati de infometare si boli. Revolutia Agricola a sporit cu siguranta cantitatea de hrana aflata la dispozitia omenirii, insa surplusul de hrana nu s-a transpus intr-o dieta mai buna ori mai mult timp liber. In loc de asta, el s-a tradus in explozii ale populatiei si elite rasfatate. Agricultorul de rand muncea mai mult decat vanatorul-culegator obisnuit si avea in schimb parte de o dieta mai proasta. Revolutia Agricola a fost cea mai mare pacaleala din istorie.

citeste mai mult
Traducere:
Traducere de Adrian Serban
Editura:
An aparitie:
2017

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie