Pagini de jurnal, Vol. II (1931-1936) de Simona LAHOVARY

DESCRIERE

Simona LAHOVARY

Pagini de jurnal

Vol. II (1931-1936)

CORINT BOOKS, 2022

Colectia Istorie cu blazon – initiata si coordonata de Filip-Lucian IORGA

Traducere din limba franceza, prefata si note de Georgeta FILITTI

Extras/ Prefata

„Cu Simky nu-i usor de stat, caci ea reprezinta, intr-un mod inspaimantator, lumea”, scrie undeva regina Maria. Caracterizarea ii confera un loc aparte printre doamnele de onoare. E mai mult decat o insotitoare a reginei la manifestari publice, persoana care tine evidenta audientelor ori o reprezinta la adunarile societatilor de binfacere. Jurnalul reginei o evoca parcimonios, Simona Lahovary insa retine fapte, imprejurari, marturisiri ce tradeaza increderea desavarsita a reginei si a fetelor ei in judecata si chibzuinta acesteia. Pare dincolo de orice indoiala ca cele doua femei sunt prietene. Se mai adauga apoi un element esential. Prin pozitia familiei, prin inrudirea cu principii Obrenovici din Iugoslavia are cunostinte, prieteni, rude in toata societatea mondena europeana.

Cum constatam si pentru anii precedenti, notatiile nu sunt zilnice. Apar bine elaborate, dar discontinue, cu predilectie pentru portretizari, caracterizari uneori vitriolate, judecati neinduratoare. Daca putem folosi un criteriu axiologic, in parcurgerea paginilor Simonei Lahovary, chipul reginei Maria se desprinde limpede, prioritar, cu admiratie pentru aerul tineresc („e ca o galera minunata”), dar si cu rezerva cand ii constata nestapanirea ori pretentiile scriitoricesti.

Acum, in anii Restauratiei, un factor de apropiere este frontul comun pe care il fac in fata sirului nesfarsit de contrarietati la care le supune, cu buna stiinta, regele Carol al II-lea.

Caracterizarea suveranului este neinduratoare si releva acea parte care o scotea mai ales din minti pe regina Maria: alternanta intre bunavointa si asprime stupida, sau, mai pe sleau spus de Simona Lahovary, regele era „cand magar, cand gentil”.