Libraria Bizantina / Vezi toate / Carte / Eseistica / Marta PETREU | Un trecut deocheat sau „Schimbarea la fata a Romaniei”
Marta PETREU | Un trecut deocheat sau „Schimbarea la fata a Romaniei”
de Marta Petreu
(0 opinii)
Cod produs: LB-2019-0464
Autor: Marta Petreu
Editura: Institutul Cultural Roman

Pret: 21,00 lei

Marta PETREU    |    Un trecut deocheat   sau „Schimbarea la fata a Romaniei”Editura Institutului Cultural Roman – Bucuresti, 2004Editia a II-a revazuta si adaugita||||Extras de la pp. 185-1...
citeste mai mult

Cantitate:

-
+
SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166 116 (L-V: 9:00-20:00, S: 10:00-18:00)
Marta PETREU | Un trecut deocheat   sau „Schimbarea la fata a Romaniei”
Marta PETREU | Un trecut deocheat sau „Schimbarea la fata a Romaniei”

(0 opinii)

Pret: 21,00 lei

Marta PETREU    |    Un trecut deocheat   sau „Schimbarea la fata a Romaniei”

Editura Institutului Cultural Roman – Bucuresti, 2004

Editia a II-a revazuta si adaugita

||||

Extras de la pp. 185-187

Rationamentele lui Cioran merg pas cu pas. In primul rand, el precizeaza ca nu exista o solutie universala a acestei probleme:

„Privita din perspectiva istoriei universale, problema evreiasca este absolut irezolvabila. Ea ramane blestemul istoriei...” (p. 130).

„Nu exista decat solutii nationale problemei evreiesti, cari rezolvand-o intr-un loc, n-o fac mai putin complicata pentru restul lumii” (p. 130)

Observa Cioran, evocand alungarea evreilor din Spania secolului al XV-lea si faptul ca „Germania lichideaza, pentru ea, intreaga problema” (p. 130). Dar solutionarea intr-un loc nu rezolva situatia „in lume”, repeta tanarul filosof. Pentru Romania, unde toleranta ar duce la „falimentul nostru sigur” (p. 143), ipoteza avuta in treacat in vedere este cea a asimilarii ; ea este insa abandonata degraba, caci, se intreaba Cioran, informat asupra caracterului programatic si milenar al nonasimilismului evreiesc, nonasimilism care i-a conservat, de altfel, existenta ca popor:

„Cum o sa asimilam noi, un biet popor, pe cel mai ireductibil fenomen etnic istoriei?” (p. 143).

In mod abrupt si neexplicit, discutand problema amenintarii evreiesti in contextul permisivitatii regimului democratic, enunta ca:

„Noi, romanii, nu ne putem salva decat printr-o alta forma politica [decat democratia]” (p. 133);

ceva mai incolo, vorbeste despre colectivism national si dictatura, dar nu explica in nici un fel cum vor rezolva acestea in mod concret faptul, pentru el de neadmis, ca „dupa razboi n-au reusit sa ne incalece decat evreii” (p. 142).

Agresivitatea lui Cioran la adresa „strainilor” in general, a evreilor in particular, pare o confirmare directa a teoriei expuse de St. Zeletin despre legile nasterii si evolutiei capitalismului. [...]

„Aceasta ura a tarilor agricole impotriva strainilor e foarte fireasca. Peste tot, strainii sunt cei cari creeaza bazele burgheziei, si prin aceasta a constitutiei si a culturii democratice. Dar streinul care vine dintr-o tara industriala inaintata, intr-o tara agricola inapoiata, aduce cu sine o formidabila forta de distrugere: capitalismul. [...]”

citeste mai mult
Autor:
An aparitie:
2004

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie