Jurnale 1914-1916. Cateva remarci asupra formei logice

DESCRIERE

Ludwig WITTGENSTEIN  |  JURNALE 1914-1916. Cateva remarci asupra formei logice

JURNALE 1914-1916 – Traducere din germana de Catalin CIOABA

Cateva remarci asupra formei logice – Traducere din engleza de Gheorghe STEFANOV

HUMANITAS, 2010

Extras din Nota asupra editiei (Catalin CIOABA)

Un alt lucru pe care insemnarile din Jurnale ne ajuta sa-l intelegem este felul in care Wittgenstein se desparte, in punerea problemelor, de inaintasii sai imediati, Frege si Russell, izbucnind in prim-planul preocuparilor sale acele probleme care l-au framantat inainte de intalnirea cu ei. De altfel, exegeti importanti precum Janik si Toulmin – in binecunoscuta carte Viena lui Wittgenstein – au facut incercarea de a circumscrie acele “probleme pe care Wittgenstein le avea in minte inca inainte de a lua contact cu Frege si Russell”. Brian McGuiness observa existenta unui moment de cezura in Jurnale, care intervine in primavara lui 1916 (mai exact spus o data cu insemnarea din 6.5.1916). incepand cu aceasta data capata consistenta discursul despre “mistic”, ce se regaseste in paginile de sfarsit ale Tractatus-ului. Dat fiind ca este vorba de anii in care influenta lui Tolstoi era de o maxima intensitate si aproape exclusiva, putem socoti ca impactul exercitat de el reprezinta, in geneza Tractatus-ului, un moment declansator, care face ca intregul univers de probleme pe care Wittgenstein le avea inainte de intalnirea cu Frege si Russell – ca de pilda influenta unui Schopenhauer si toata problematica “vointei” – sa isi faca loc in angrenajul de probleme al cartii.

Putem vedea, printre altele, cum distinctia fregeana dintre sens si semnificatie este treptat reformulata, dupa ce, o vreme, termenul de “semnificatie” este folosit in sens fregean (1)

(1)“Propozitia falsa si cea adevarata au, indiferent de adevarul sau falsitatea lor, un sens, dar nu o semnificatie. Oare nu asa stau lucrurile? (Nu avem aici o mai buna folosire a termenului <<semnificatie>>?” (insemnare din 2.11.1914)

Altfel decat la Frege, propozitiile au un sens indiferent de falsitatea sau adevarul lor, iar aceasta constatare are drept consecinta, in viziunea unor comentatori, insotirea semanticii tractariene cu o ontologie. motivele pentru care logica trebuia insotita de o ontologie (ele devenind de fapt inseparabile) fac desigur obiectul unei cercetari separate, aici limitandu-ne sa amintim constatarea facuta de Wittgenstein insusi cu privire la “devenirea” sa inainte de Tractatus: “Intr-adevar, munca mea s-a extins de la fundamentele logicii la esenta lumii.” (insemnare din 2.8.1916)