Libraria Bizantina / Vezi toate / Carte / Religie / Religie si stiinta / Inceputul tuturor lucrurilor. Stiinta si religie - Hans Kung
Inceputul tuturor lucrurilor. Stiinta si religie - Hans Kung
de Hans Kung
(0 opinii)
Cod produs: 9786066647939
Autor: Hans Kung
Editura: Tracus Arte

Pret: 38,00 lei

Hans Kung  |  Inceputul tuturor lucrurilor. Stiinta si religie. Editura TracusArte, 2017. Colectia Filosofia credintei, colectie coordonata de D.Tepeneag.Traducere din limba germana de Viori...
citeste mai mult

Cantitate:

-
+
SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166 116 (L-V: 9:00-20:00, S: 10:00-18:00)
Inceputul tuturor lucrurilor. Stiinta si religie - Hans Kung
Inceputul tuturor lucrurilor. Stiinta si religie - Hans Kung

(0 opinii)

Pret: 38,00 lei

Hans Kung  |  Inceputul tuturor lucrurilor. Stiinta si religie. 

Editura TracusArte, 2017. 

Colectia Filosofia credintei, colectie coordonata de D.Tepeneag.

Traducere din limba germana de Viorica Niscov. 


Extras dinCapitolul Nicio concurenta intre Dumnezeu si lume 

Pentru mine este relevant id quod (faptul ca) al lucrarii lui Dumnezeu si a cosmosului, a lui Dumnezeu si a omului, iar nu modus quo (modul in care) al lucrarii comune, care in ultima instanta ne este ascuns si pe care nici n-avem nevoie sa-l descifram. Un alt aspect, sugeratde mesajul biblic, este aici pentru mine important: pentru credincios cele mai multe minuni se petrec nu in cosmos, ci in inima omului, in care lucreaza duhul lui Dumnezeu care, dupa Apostolul Pavel nu este nici spiritul profan al omului, nici spiritul timpului, nici spiritul ecleziastic, nici spiritul administrativ si nici un spirit de gloata, ci este Duhul lui Dumnezeu, duhul libertatii si al iubirii care bate unde si cand vrea el. Darul lui Dumnezeu pe care omul are voie sa-l ceara si in ceasurile sale grele – si cine nu are? – pentru a fi de fiecare data eliberat in vederea unei vieti si a unei lucrari desfasurate in pace, dreptate, bucurie, speranta si gratitudine. Si pentru mine nu exista un imn muzical mai frumos, inchinat Duhului lui Dumnezeu decat Veni Sancte Spiritus (“Vino Duhule Sfant”), ale carui cuvinte au fost compuse in jur de 1200 de Stephan Langton, arhiepiscop de Canterbury si care descrie lucrarea Duhului Sfant ca lumina (citez doar cateva strofe): 

O lux beatissima

reple cordis intima

tuorum fidelium.


Sine tuo nomine

nihil est in homine 

nihil est inoxium.


Lava quod est sordidum,

riga quod est aridum,

sana quod est saucium.


Flecte quod est rigidum,

fove quod est frigidum,

rege quod est devium.


Da tuis fidelibus, 

in te confidentibus,

sacrum septenarium. 

/ O, lumina preafericita,

umple adancul inimii,

celor care cred in Tine.


Afara de numele Tau,

in om nimic, nimic 

nu e nevatamator.


Spala ce e murdar, 

stropeste ce e uscat, 

vindeca ce e ranit.


Indoaie ce e rigid,

topeste ce e inghetat,

indreapta ce e rasucit.


Daruieste celor ce cred in Tine,

celor ce au incredere in Tine,

cele sapte daruri sfinte. 

Dar cu aceasta depasim putin granitele acestui capitol referitor la stiintele naturii si la religie. Stiu, desigur, ca fiziologii localizeaza aceste emotii nu in inima, ci in creier, considerandu-le determinate, toate, de procese fizico-chimice. Trebuie sa ne confruntam cu aceasta problema. Ceea ce vom face in urmatorul capitol in care se va vorbi despre devenirea omului, problematica creierului si a spiritului, cercetarea cerebrala, experienta libertatii si despre alte cateva subiecte. 

Extras din Capitolul E libertatea vointei o iluzie?

Cercetatorii in domeniul creierului au stabilit mereu corespondente intre aaparitia unui proces sau a unei stari de constiinta si activitatea unei anumite zione (microscopic identificabile) din creier, respectiv a zonelor neuronale (microscopice) din care e alcatuita regiunea creierului. Neurofiziologii au inceput sa deduca din aceasta descoperire teze cu bataie lunga pentru constiinta Eului si constiinta de sine a omului. Noi ne simtim, ce-i drept, liberi in vointa, decizia si actiunea noastra, dar stiinta ne arata ca ne inselam. Creierul cu procesele sale neuronale ne anticipeaza intotdeauna vointa.

Sistemului limbic adanc ascuns in creierul nostru, cu ganglionii bazali care sunt memoria experientei noastre emotionale, ii atribuie Gerhard Roth, cercetator din Bremen, “deciziile ultime ale omului”: Eul constient nu este “stapanul propriu-zis al actiunilor noastre”, iar “libertatea vointei in sens tare este o iluzie”. “Cand gandim, simtim, voim, cand planuim si executam actiuni, noi oamenii ne simtim liberi. Eul nostru  se simte in aceste cazuri drept autorul starilor si actiunilor. Aceasta insa este adesea, manifest, o iluzie. Experimente si observatii psihologice si neurostiintifice arata mai degraba ca gandurile si intentiile care ne vin in mintesunt determinate si dirijate in mare masura de sistemul limbic care actioneaza deosebit de puternic asupra creierului frontal.” 


citeste mai mult
Autor:
Traducere:
Viorica Niscov
Editura:
An aparitie:
2017

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie