George BANU | Usa, o geografie intima

DESCRIERE

George BANU    |    Usa, o geografie intima

NEMIRA, 2017

Traducere dn limba franceza – Anca MANIUTIU

||||

Extras din primul capitol – Un vis

E liniste deplina in jur, o liniste profunda, nu departe de centrul orasului, in Cotroceni, masinile nu mai circula, indragostitii s-au retras si doar din intamplare mai poti intalni, la miezul noptii, o batranica ratacita, venind cine stie de unde si indreptandu-se cine stie incotro.

Mica gradina din fata casei slujeste drept vestibul natural oaspetelui intarziat care sunt, o traversez cu pasi masurati si in memorie imi revine, dintr-odata, un episod nocturn, trait la Cracovia, cand, luand-o spre casa, un sot cam ametit de bautura, mi-a strigat: „Adio!” – adio chefului, adio prietenilor, adio orasului... mai inainte de a disparea, parca inghitit de pantecele casei funeste, unde doar o singura fereastra ramasese luminata. El a trecut resemnat pragul portii.

Batranica mea e departe acum si, plin de neliniste, cu cheile in mana, ma apropii de usa, cu teama ca broasca va rezista gesturilor mele stangace, ca poate o incuietoare suplimentara imi va bloca intrarea... pe scurt, mi-e teama ca usa nu se va deschide! Teama de usa ferecata nu ma va parasi niciodata.

Usa rebela, incontrolabila, imprevizibila. Perspectiva de a ramane afara, in fata usii, ca sa reiau titlul unei piese de Wolfgang Borchert, pusa in scena de Mihai Maniutiu, ma nelinisteste: daca, imi spun, codul de acces e defect, daca cifrele mi-au fost date gresit? Un accident e oricand posibil si, crispat, ma infricosez ca nimeni nu ma va auzi ca sa raspunda strigatelor mele de ajutor, in toiul noptii. Oricat de multe precautii ti-ai lua , ele nu sunt niciodata suficiente. Un risc persista. Usa inchisa... usa de noapte.