Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului - Sfantul Munte Athos

Frederick COPLESTON - Istoria Filosofiei - I

0 opinii / Scrie o opinie
  • 64,00 lei

ne puteti contacta si la: 0751 166116

DESCRIERE

Frederick COPLESTON - Istoria Filosofiei - I

I. Grecia si Roma

Editura ALL, 2008

Studiu introductiv de Anton ADAMUT

Traducere de Stefan Dominic GEORGESCU si Dragos ROSCA

Extras din Studiu introductiv – Istoria filosofiei ca praeparatio evangelica/ I. Prooemium – nil desperandum

In cartea a VIII-a din De civitate Dei, Augustin trateaza, la inceput, pe Socrate si Platon. Nici vorba, o mai face si in alta parte. Importanta imi pare secventa VIII. I, in care discuta despre teologia naturala si care trebuie dezbatuta cu filosofii, acestia fiind nici mai mult nici mai putin decat reprezentantii celei mai inalte stiinte. Spune insa, si in aceasta va crede mereu Copleston, ca adevaratul filosof este acela care il iubeste pe Dumnezeu. Cu termenii lui Augustin: Porro si sapientia Deus est, per quem facta sunt omnia, sicut divina auctoritas veritasque monstravit, verus philosophus est amator Dei. Sed quia res ipsa, cuius hoc nomen est,  non est in omnibus, qui loc nomine gloriantur (neque enim continuo verae sapientiae sunt amatores, quicumque appellantur philosophi): profecto ex omnibus, quorum scientias litteris nosse potuimus, eligendi sunt cum quibus non indigne quaestio ista tractetur. Adica, daca este identica intelepciunea cu Dumnezeirea, prin care Dumnezeu toate s-au facut, dupa cum autoritatea divina si adevarul au putut demonstra, atunci adevaratul filosof nu poate fi decat faptura care-l iubeste pe Dumnezeu. Dar, continua Augustin, pentru ca acest domeniu care poarta numele de filosofie nu este apanajul tuturor care se falesc cu acest nume, intrucat cei ce poarta numele de filosofi nu sunt intotdeauna iubitorii si reperezentantii adevaratei filosofii – sintagma importanta la Coplestone -, dintre filosofi trebuie alesi aceia ale caror pareri le-am putut cunoaste din scrierile lor si cu care, in mod demn, aceste chestiuni pot fi dezbatute. Acesta imi pare a fi punctul de plecare al lui Copleston, unul dogmatic. Ce vreau sa spun? Ca daca pe Lot l-a pus la incercare stralucirea ospetiei, pe Iov rabdarea, pe Avraam credinta iar pe Simeon speranta, doar Solomon a fost incercat de invatatura (dogma). Cuvantul acesta din urma, dogma – dogmatos este, fie ca ne place sau nu, unul dintre obstacolele care subzista intre Biserica si lume. Istoria si neintelegerile acestui cuvant l-au facut sa se preteze la asa ceva.Paul Tillich afla acestei notiuni mai multe etape.

SPECIFICATII

An aparitie 2008