Icoane facatoare de minuni ale Maicii Domnului - Sfantul Munte Athos

Eric VIGNER | Brancusi impotriva Statelor Unite

0 opinii / Scrie o opinie
  • 23,00 lei

ne puteti contacta si la: 0751 166116

DESCRIERE

Eric VIGNER    |    Brancusi impotriva Statelor Unite

Carte-program realizata de George BANU

Curtea Veche, 2016

Text de Eric VIGNER dupa stenogramele originale ale procesului Brancusi impotriva Statelor Unite din 1928

Traducere si prefata de George BANU

Urmate de Stenograma sedintei Academiei RPR din 1951

Spectacol creat la Teatrul ODEON, stagiunea 2016-2017

O productie Teatrul ODEON si Compania Suzanne M., realizata cu sprijinul Ministerului Culturii si Comunicarii din Franta, al Institului Francez, al Region Bretagne, si al Ambasadei Frantei la Bucuresti

||||

Extras din Prefata – Brancusi: borne autobiografice

[...] Acest eseu, ce ar putea fi rapid redus la un caiet de memorii personale, nu se afirma indiferent la logica autoritara, imperativa, la logica politica.

*

Buzaul, unde mi-am petrecut adolescenta, nu era atunci (anii ’50, nn LB) decat o urbe provinciala cu notabili respectabili si comunisti oportunisti. Locuiam intr-un bloc central, recent nationalizat, dar care apartinuse unui prieten de-al familiei, drag mie, un celibatar iubitor de Mallarme, nenea Bob. Eram mic, dar orasul nu prezenta nici un risc, cu atat mai mult cu cat un politist sever controla circulatia; acest fapt explica de ce mi se dadeau de acasa sarcini minore cu care ma mandream cu atat mai mult cu cat – recompensa generoasa – restul in bani marunti imi revenea. Trebuia sa incarc sifoanele la coltul strazii, sa duc retete la farmacie, sa cumpar tigari tatei, dar, odata, intrand intr-un debit de tutun, i-am luat Flacara. Pe drumul, scurt, din fata palatului impozant care ne era vecin, m-am oprit pentru a rasfoi revista. Si azi revad locul si retraiesc perplexitatea: pe un sfert de pagina, doua imagini mi-au sarit in ochi. Cea de sus expunea o vampa bruna – le-am preferat intotdeauna blondelor atat de solicitate! – ce-si exhiba „unghia cea mai lunga din lume”. O performanta inegalabila! Cea de-a doua, dedesubt, mi-a atras atentia mai degraba din cauza textului ce o insotea. Citez din memorie: „aceasta-i opera decadenta a unui sculptor roman, Constantin Brancusi, ce lucreaza in Occidentul depravat”. Opera era o Maiastra! A fost prima intalnire. De ce n-am uitat-o? De ce s-a fixat in mintea mea atat de pregnant? Si azi ma intreb.

Cincizeci de ani mai tarziu am descoperit stenograma discutiilor de la Academia Romana, in care intelectuali de prestigiu confirmau punctul de vedere citit in Flacara de copilul care eram. Servtudinea, doar ea singura, poate explica aceste comentarii ale unor intelectuali pe care i-am respectat si care aici se disting prin comentariile lor obtuze? Acesti profesori docti, acesti academicieni ce pactizau cu noua putere, i se aliau servili sau chiar nu percepeau ineditul operei lui Brancusi? Erau ei slugi sau orbi? Poate amandoua... slugi si orbi! Pagina rusinoasa. Confirmare concreta a unei tradari din partea acelor in care, cativa ani mai tarziu, ma voi increde! Eu si colegii mei! Le ignoram tradarile precedente. Sau incompetentele arogante.

Cata deceptie la lectura acestei stenograme a dezonoarei intelectuale!

SPECIFICATII

Traducere Traducere si prefata de George BANU Urmate de Stenograma sedintei Academiei RPR din 1951
An aparitie 2016