In exclusivitate la Editura Bizantina - Epistolele lui Gheron Iosif Isihastul

Enciclopedia imaginariilor din Romania - III Imaginar istoric

0 opinii / Scrie o opinie
  • 59,95 lei

SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166116

DESCRIERE

Enciclopedia imaginariilor din Romania - III Imaginar istoric

Volum coordonat de Sorin MITU

Corin BRAGA – Coordonator general

Polirom, 2020

 

Extras/ Biserica si religiozitatea – Biserica si natiune (p. 112)

Mitul ortodoxiei ca pavaza a identitatii etnice este spulberat in lucrarea Din psichologia poporului roman, scrisa de Dumitru Draghicescu si publicata in 1907. Formulandu-si ideile in principal pe baza interpretarii realitatilor din Vechiul Regat, Draghicescu considera ca romanii si-au pastrat fiinta nationala nu datorita ortodoxiei, ci in pofida ei, intrucat tocmai Biserica Ortodoxa a fost cea care a deschis calea pentru influentele slave si grecesti. Acest prim studiu amplu de etnopsihlogie romaneasca ofera o serir de consideratii subiective asupra religiozitatii romanilor. Respectul exagerat aratat ritualului si lipsa oricarei profunzimi filosofice ar fi trasaturile principale ale acestei religiozitati, toleranta romanilor in materie religioasa datorandu-se tocmai indiferentei fata de aspectele doctrinare. Ceea ce conteaza cu adevarat pentru romani este respectarea cu sfintenie a obiceiurilor care marcheaza pregatirea pentru lumea de dincolo, pentru viata de dupa moarte, in care cred cu strasnicie. Prin aceasta credinta se explica ridicarea numeroaselor manastiri de catre domni si boieri si inzestrarea lor cu averi considerabile. Cultul sfintilor deriva din obiceiul oriental de a apela la intermediari pentru a obtine favoruri de la autoritati. Anumite cobceptii incurajate de ortodoxie, cum ar fi accentul pus pe credinta puternicain defavoarea aplicarii practice a preceptelor morale sau importanta acordata postului , sunt identificate ca eventuale cauze pentru o trasatura negativa deseori atribuita romanilor: „lenea” (Draghicescu, 1907, pp. 357-382).

Extras/ Biserica si stat (p. 115)

Inca de la aparitia primelor state centralizate medievale, Biserica a colaborat cu puterea politica, reprezentata de voievozi, conferindu-i legitimitate si prestigiu. Atat in lumea ortodoxa, cat si in cea catolica puterea temporala avea nevoie de girul institutiei care detinea rolul de mesager al vointei divine, data fiind importanta primordiala a factorului religios in societatile traditionale.

SPECIFICATII

Autori Colectiv de autori
Editura Polirom
An aparitie 2020