Emanuela COSTANTINI | Capitala imaginata. Evolutia Bucurestiului in perioada formarii si consolidarii statului national roman (1830-1940)

DESCRIERE

Emanuela COSTANTINI    |    Capitala imaginata. Evolutia Bucurestiului in perioada formarii si consolidarii statului national roman (1830-1940)

POLIROM, 2019

Volum aparut cu sprijinul Istituto Italiano di Cultura Romania

Prefata de Armando PITASSIO

Traducere de Aurora FIRTA-MARIN

||||

Extras din primul capitol, Aproape o capitala – I. Oras sau sat mare?

Calatorului rus sau apusean caruia i se intampla sa treaca prin Bucuresti la inceputul secolului al XIX-lea orasul i se infatisa ca un sat mare. Greu de zis unde se termina zona rurala si unde incepea cea urbana: nu era nicio diferenta intre cocioabele de lemn si chirpici din sate si cele din oras, unde erau aceleasi stradute maloase si intortocheate. Pretutindeni casele erau joase, adaposteau o singura familie, erau inconjurate de spatii cultivate, asa cum le-a descris austriacul Stanislas Bellanger in 1836. [...]

Bellanger supraaprecia numarul locuitorilor din orasul valah, care, conform unui recensamant din 1838, ajungea la 63.644, oricum, suficient ca Bucurestiul sa fie cel mai populat oras din sud-estul Europei si care nu anula valabilitatea informatiei de mai sus. In comparatie cu numarul de locuitori, orasul era, cu siguranta, foarte extins; in absenta oricaror reguli privind ridicarea cladirilor, Bucurestiul crescuse, ocupand treptat terenurile de la periferie, rezultatul fiind aspectul sau semirural.

Extras – II. Occidentul ce vine de la est

In timpul Razboiului Ruso-Turc din 1806-1812, ce avea sa aduca Basarabia sub sceptrul tarului, armata acestuia a ocupat Principatele dunarene. Ofiterii rusi au adus cu ei carti, obiceiuri, idei pe care boierimea romana era pregatita sa le adopte, in primul rand pentru ca nu mai erau vehiculate de functionarii turci si in al doilea rand pentru ca influenta lor s-a suprapus unei cautari identitare ce incepuse la finele secolului anterior in Imperiul Habsburgic vecin, in zonele locuite de romani, unde reprezentantii bisericii greco-catolice infiintasera Scoala Aredeleana.