Cum s-a stins Tara Vrancei – Nereju, sat din Vrancea - Materiale publicate si comentate de Paul H. STAHL

DESCRIERE

Cum s-a stins Tara Vrancei – Nereju, sat din Vrancea - Materiale publicate si comentate de Paul H. STAHL

Editura Paideia, 2002

Extras/ Introducere

Ridic deci glasul pentru Vrancea, si o fac pentru ca nici un glas nu se ridica. Vreau sa patrund pe cat voi putea mai adanc in analiza pricinilor prntru care sta astazi Vrancea in pragul mortii sale, sa arat mijloacele prin care bietul „mocan” a pierdut credinta in el insusi si in altii, si fac procesul statului nostru atat de ridicol bonjurist, care a furat acestei stravechi regiuni traditionalul sau „obicei al muntilor”, care din veac in veac crease si purtase randuri-randuri de oameni pe calea cinstei si a bunei intelegeri, fara sa-i dea altceva in schimb decat ridicolul cod civil, in totala nepotrivire cu starile de acolo, si mai ales odiosul cod silvic, in umbra caruia s-a facut si continua sa se faca talharirea regiunii intregi in folosul catorva.

Dar pentru ca intelegerea Vrancei de astazi este legata de intelegerea Vrancei de ieri, pentru ca sa se vada mai adanc pricina tuturor relelor care se cer astazi neaparat curmate, sa fim iertati daca vom fi siliti sa incepem cu analiza starilor de fapt de mai inainte vreme. Cu atat mai necesar este sa facem aceasta, cu cat trecutul Vrancei este de natura a jigni prejudecati juridice curente. S-o spunem de la inceput: satul vrancean este un sat devalmas, vietuind in cu totul alte norme decat vietuim noi, orasenii. Noua ne vine de aceea foarte greu sa intelegem felul de viata al unor asemenea sate de razesi, in care toti locuitorii se simt legati prin rudenie de sange si prin folosirea de-a valma a aceluiasi pamant. Dar razesii, traind patriarhal, producand ei insisi in gospodariile lor cele necesare traiului de toate zilele, neavand legaturi cu orasul sau cu vreun boier, puteau duce o viata libera, modesta si deplin linistita. Plateau statului birul care se cuvenea, si prin aceasta isi rascumparau dreptul de a trai astfel, ei inde ei, fara de amestecul nimanui.