Critica ratiunii pure
de Immanuel Kant
(0 opinii)
Cod produs: C504

52,98 lei

Critica ratiunii pure, de Immanuel Kant - editura Univers Enciclopedic Gold„Ratiunea pura“ este desemnata de Kant prin reine Vernunft. De-a lungul timpului, traducatorii acestei lucrari nu a...
citeste mai mult

Cantitate:

Critica ratiunii pure, de Immanuel Kant - editura Univers Enciclopedic Gold

„Ratiunea pura“ este desemnata de Kant prin reine Vernunft. De-a lungul timpului, traducatorii acestei lucrari nu au echivalat niciodata pe blobe Vernunft cu „ratiune pura“, ci cu: „mere reason“ (A. Wood si G. di Giovanni, Cambridge, 1998), „semplice ragioni“ (V. Cicero, Milano, 1996), „simple raison“ (A. Philonenko, Paris, 1986). Si ei au procedat astfel pentru ca textul lui Kant despre religie nu cuprinde numai concepte pure, ci si fapte istorice. 

Aceste greseli terminologice, dintre care cele mai multe au echivalente standard in literatura de specialitate, se combina cu greseli de intelegere a textului. Vom oferi citeva exemple din multitudinea acestora:

1) p. 42 (Pirvu): „prin conceptul de aplecare se intelege un mobil subiectiv al liberului arbitru“; p. 31 (Akad.): „versteht man unter dem Begriffe eines Hanges einen subjektiven Bestimmungsgrund der Willkür“; ar fi trebuit sa se spuna ca prin conceptul de „tendinta“ se intelege „un temei determinant subiectiv al liberului arbitru“, dat fiind ca, prin „mobil“, Kant intelege altceva, si anume un principiu material al dorintei.

2) p. 99 (P.): „aceasta vina nu poate fi anulata de altcineva, caci ea nu este o obligatie transmisibila…, ci este cea mai personala culpa“; p. 72 (A.): „Diese… Schuld… nicht von einem andern getilgt werden kann; denn sie ist keine transmissible Verbindlichkeit… sondern sie ist die persönlichste aller Schuldigkeit“. Aici, Kant se refera la vina originara, pe care o considera cea mai personala obligativitate a omului, intrucit este anterioara oricarui bine pe care l-ar fi putut face. In plus, „obligativitatea“ – Verbindlichkeit – este capacitatea de a exercita constringerea sau „obligatia“, pe care Kant o desemneaza prin Obliegenheit sau Schuldigkeit, distincta de Nötigung, „obligarea“.

3) p. 142-143 (P.): „Credinta religioasa pura este… singura capabila sa stea la baza unei biserici universale, pentru ca este o credinta intemeiata pe ratiunea pura si poate fi impartasita oricui, ca sa se convinga de ea, pe cind o credinta istorica, intemeiata doar pe fapte, nu-si poate intinde influenta decit pina acolo unde izbutesc sa ajunga – in functie de imprejurarile epocii si de conditiile locului – informatiile raportate la facultatea de a-i judeca gradul de credibilitate“; p. 103 (A.): „Der reine Religionsglaube ist zwar der, welcher allein eine allgemeine Kirche gründen kann; weil er ein blober Vernunftglaube ist, der sich jedermann zur Überzeugung mitteilen läbt; indessen dab ein blob auf Facta gegründeter historischer Glaubensein Einflub nicht weiter ausbreiten kann, als so weit die Nachrichten, in Beziehung auf das Vermögen, ihre Glaubwürdigkeit zu beurteilen, nach Zeit und Ortsumständen hingelangen können“. Or, Kant spune ca intrucit ea este „o simpla credinta rationala, ea poate fi comunicata tuturor prin convingere; in timp ce o credinta istorica… nu isi poate extinde influenta dincolo de informatiile care ii pot fi furnizate facultatii de judecare, in raport cu imprejurarile de timp si de loc“.

4) p. 145 (P.): „daca e sa raspundem intr-o maniera universal valabila pentru orice om, privit numai ca om, la intrebarea cum vrea Dumnezeu sa fie venerat, nu avem indoieli asupra faptului ca legislatia vointei sale n-ar fi pur morala“; p. 104 (A.): „wenn also die Frage: wie Gott verehrt sein wolle, für werden soll, so ist kein Bedenken hierüber, dab die Gesetzgebung seines Willens nicht sollte blob moralisch sein“. 

Kant se refera aici la modul de legiferare a vointei (nu la o „legislatie“ de care vointa nu dispune); aceasta legiferare morala este singura universala si este pusa in opozitie cu cea statutara, ce presupune o revelatie si este doar contingenta; asadar, trebuie sa se spuna ca legiferarea vointei „nu trebuie sa fie decit morala“, iar nu ca „n-ar fi pur morala“.

5) p. 211 (P.): „Despre buna si proasta slujire sub domnia principiului Binelui sau Despre religie si preotime“; p. 151 (A.): „Vom Dienst und Afterdienst unter der Herrschaft des guten Prinzips, oder von Religion und Pfaffentum“. Aici, nivelul terminologic lasa de dorit, fiind vorba despre serviciul divin si despre pseudo-serviciul divin… sau despre religie si cler.

6) p. 228 (P.): „Religia crestina ca religie propovaduita“; p. 163 (A.): „Die christliche Religion als gelehrte Religion“. In acest capitol, Kant vorbeste despre invataturile transmise de religie, care constituie o opera de eruditie; asadar, el analizeaza religia crestina si ca pe o „religie erudita“.

7) p. 262 (P.): „Despre firul calauzitor al constiintei morale in problemele credintei“; p. 185 (A.): „Vom Leitfaden des Gewissens in Glaubenssachen“. Mentionam ca in aceasta lucrare, Kant foloseste alternativ cei doi termeni care desemneaza constiinta – Bewubtsein si Gewissen –, dindu-i o frecventa mai mare celui de-al doilea. Bewubtsein caracterizeaza nivelul inferior al moralitatii, pe cind Gewissen este constiinta filozofica. Asadar, traducatorul greseste cind il echivaleaza pe cel din urma – numai in nota 4, unde apare numele mentionat – cu „constiinta morala“, iar in restul textului cu „constiinta“.

Aceste exemple sint menite sa atraga atentia asupra responsabilitatii pe care trebuie sa si-o asume, in zilele noastre, atit traducatorul, cit si editorul unui clasic; nu ne mai putem intoarce in anul 1924, cind C. Radulescu-Motru a dat prima versiune prescurtata a Religiei…; si acest fapt trebuie avut in vedere cu atit mai mult cu cit integrarea in Europa ne impune si alinierea la standardele stiintifice si culturale europene.

Rodica CROITORU

presedinta Societatii Kant Romania 

Sursa: www.observatorcultural.ro

Autor:
Immanuel Kant
Traducere:
Nicolae Bagdasar, Elena Moisuc
Editura:
Univers Enciclopedic Gold
An aparitie:
2011
Nr. pagini:
608
Limba:
Romana
Cod:
978-606-92266-2-9

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie