Libraria Bizantina / Vezi toate / Carte / Memorii si jurnale / Constantin BARBULESCU | Romania medicilor. Medici, tarani si igiena rurala in Romania de la 1860 la 1910
Constantin BARBULESCU | Romania medicilor. Medici, tarani si igiena rurala in Romania de la 1860 la 1910
de Constantin BARBULESCU
(0 opinii)
Cod produs: LB-2019-0138
Autor: Constantin BARBULESCU
Editura: Humanitas

Pret: 42,00 lei

Constantin BARBULESCU   |   Romania medicilor. Medici, tarani si igiena rurala in Romania de la 1860 la 1910Humanitas, 2015Seria „Societate si civilizatie” – coordonata de Constanta VINTILA-...
citeste mai mult

Cantitate:

-
+
SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166 116 (L-V: 9:00-20:00, S: 10:00-18:00)
Constantin BARBULESCU | Romania medicilor. Medici, tarani si igiena rurala in Romania de la 1860 la 1910
Constantin BARBULESCU | Romania medicilor. Medici, tarani si igiena rurala in Romania de la 1860 la 1910

(0 opinii)

Pret: 42,00 lei

Constantin BARBULESCU   |   Romania medicilor. Medici, tarani si igiena rurala in Romania de la 1860 la 1910

Humanitas, 2015

Seria „Societate si civilizatie” – coordonata de Constanta VINTILA-GHITULESCU

||||

Extras din capitolul – „Majoritatea locuiesc in conditiuni mai rele ca zulusii” sau despre igiena locuintei si a gospodariei

Bordeiul – flagelul habitatului taranesc

In deceniul trei al secolului al XIX-lea, intr-o lucrare astazi celebra, Dinicu Golescu lanseaza in literatura romana imaginea dezastruoasa a habitatului rural care, cum vom vedea, va face o cariera fulminanta in a doua jumatate a secolului. Satul lui Golescu nu are „nici biserica, nici casa, nici gard imprejurul casii, nici, car, nici bou, nici vaca, nici oaie, nici pasare, nici patul cu semanaturile omului pentru hrana familiei lui, si, in scurt, nimica; ci numai niste odai in pamant, ce le zic bordeie, unde, intrand cinevas, nu are a vedea alt decat numai o gaura in pamant, incat poate incapea cu nevasta si cu copiii imprejurul vetrii, si un cos de nuiele scos afara din fata pamantului si lipit cu balega [...]. Si apoi, intrand cinevas intru acele bordeie ale lor, peste putinta era de a gasi pe trupurile lor, si in casa, lucru de zece lei; caci si caldarea cu care o sa-si faca mamaliga nu o are fiescine, ci sunt 5-6 tovaras pe una”. Dar bordeiul, ca imagine a saraciei extreme, este descoperit mai intai de calatorii straini; iata-l, de pilda, pe consulul Raicevich descriind satele de campie ale Valahiei in penultimul deceniu al secolului al XVIII-lea: „Satele de campie sunt locuite de oameni sarmani; au un aspect mizer si dezolant. Casele, sau mai degraba vizuinele, sunt sapate in pamant si se numesc bordeie. De departe nu se zareste decat fumul ce iese din hornuri, iar, de aproape se vede acoperisul, ca un damb mic de pamant; este facut din prajini de lemn acoperite cu pamant, incat, pe deasupra creste iarba” (Raicevich, 1822, p. 126). Pentru calatorii veniti din Occident, satele acestea de campie, alcatuite doar din bordeie, vor fi subiect de vesnica mirare: ele reprezinta alteritatea negativa maxima. In sens invers privirii acestora, autohtonul Dinicu Golescu, isi redescopera tara si taranii de pe mosiile din Muscel, prin intermediul alteritatii pozitive maxime care o constituie Occidentul.

Primele marturii medicale despre habitatul rural le avem tot din Tara Romaneasca si sunt putin mai tarzii decat lucrarea lui Dinicu Golescu. In 1830, doctorul Constantin Caracas descrie, dupa stiinta noastra pentru prima data intr-o lucrare medicala, locuintele taranilor. Imaginea nu difera prea mult de cea oferita de consulul Raicevich sau de Dinicu Golescu.

426 (1783)

citeste mai mult
Editura:
An aparitie:
2015

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie