Libraria Bizantina / Vezi toate / Carte / Dictionare si Enciclopedii / Acad. Alexandru GRAUR | Dictionar al greselilor de limba
Acad. Alexandru GRAUR | Dictionar al greselilor de limba
de Acad. Alexandru GRAUR
(0 opinii)
Cod produs: LB-2019-0113
Autor: Acad. Alexandru GRAUR
Editura: Humanitas

Pret: 19,00 lei

Acad, Alexandru GRAUR  |  Dictionar al greselilor de limbaHumanitas, 2017Editie ingrijita de conf. univ. dr. Liviu GROZA||||Extras din Introducerea semnata de autorDe ce trebuie cultivata li...
citeste mai mult

Cantitate:

-
+
SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166 116 (L-V: 9:00-20:00, S: 10:00-18:00)
Acad. Alexandru GRAUR  |  Dictionar al greselilor de limba
Acad. Alexandru GRAUR | Dictionar al greselilor de limba

(0 opinii)

Pret: 19,00 lei

Acad, Alexandru GRAUR  |  Dictionar al greselilor de limba

Humanitas, 2017

Editie ingrijita de conf. univ. dr. Liviu GROZA

||||

Extras din Introducerea semnata de autor

De ce trebuie cultivata limba? Penru mai multe motive, unul mai important decat altul:

Fiecare om are felul sau specific de a vorbi, ba, mai mult decat atata, foloseste moduri de exprimare diferite de la o imprejurare la alta. Daca nu s-ar crea norme, limba s-ar diferentia atat de repede si atat de profund, incat ar deveni greu sa ne intelegem unii cu altii. (1)

Abaterile de la normele academice tradeaza adesea lipsa de cultura a vorbitorilor, de exemplu e destul sa auzim pe cineva ca zice a tramversa in loc de a traversa, ca sa ne dam seama ca e ignorant. Cum nimeni nu e bucuros sa i se puna in felul acesta o pecete infamanta, trebuie sa facem totul pentru a elimina astfel de abateri. (2)

Astazi aceleasi cuvinte se raspandesc in toata lumea, pentru ca mijloacele de comunicare au devenit mult mai eficace. Sunt convins ca se va ajunge astfel peste un timp ca pe tot pamantul sa se intrebuinteze in mare masura un vocabular comun. Aceasta va insemna un enorm progres, pentru ca fiecare om, folosind limba sa natala, se va putea intelege cu toti locuitorii celorlalte tari. Daca insa permitem ca termenii internationali sa fie alterati, punem o frana  unificarii (caci in fiecare tara s-ar produce alte modificari) si nu cred ca este cineva care sa nu recunoasca faptul ca e mai bine sa te poti face inteles peste tot unde calatoresti, decat sa fii obligat sa angajezi un interpret. In ce ne priveste pe noi, unificarea trebuie sa ne bucure cu atat mai mult cu cat vocabularul nou este aproape fara nici o rezerva de origine latina, deci este oarecum al nostru.

Dintre toate compartimentele limbii, cel mai mobil este vocabularul, lucru care apare clar in vremea noastra, cand normele fixeaza in oarecare masura morfologia si sintaxa, chiar pronuntarea, dar nu pot impiedica nici disparitia unor cuvinte traditionale, nici introducerea multor neologisme. Am facut in mai multe randuri o proba care mi se pare concludenta: am trecut in revista pasaje din dictionare care cuprind toate cuvintele romanesti, atat cele noi, cat si cele vechi, si totdeauna am constatat ca un procent  foarte ridicat dintre cele inserate au devenit complet necunoscute marelui public actual. Pe de alta parte, suntem cu totii martori la introducerea necontenita de termeni noi.

Schimbarile de vocabular sunt strict paralele cu evolutia societatii: un cuvant ca postelnic nu mai are la ce sa ne serveasca astazi, decat daca evocam trecutul, iar un cuvant ca dispecer nu avea cum sa fie cunoscut, deci nici intrebuintat acum doua secole. Cuvintele noi apar adesea impreuna cu obiectele pe care le denumesc, fie ca e vorba de ceva existent de mai inainte dar necunoscut de noi, de exemplu grape-fruit, fie ca este o notiune care de-abia acuma a fost creata, de exemplu izotopi. Multe dispar odata cu schimbarile din societate, de exemplu astazi putina lume mai stie ce inseamna marchitan („negustor ambulant”), care la inceputul secolului nostru era inca mult folosit.

Alteori cuvantul evoca o anumita ambianta pe care n-o gasim pe placul nostru, de aceea il inlocuim cu altul, care aduce alta atmosfera, de exemplu coliba cedeaza lui cabana. Legatura limbii si mai ales a vocabularului cu societatea este atat de stransa, incat datele lexicale ne permit sa stabilim in oarecare masura istoria poporului. De exemplu, se pot stabili teritoriile strabatute de tigani timp de cateva secole, gratie faptului ca nomazii au introdus in limba lor cuvinte imprumutate de la toate popoarele cu care au venit treptat in contact.

Multe cuvinte noi se raspandesc intr-o forma gresita. Acum vreo 50 de ani existau sute, daca nu chiar mii de abateri de la pronuntarea originara a neologismelor: se zicea fermelie pentru infirmerie, pricoror in loc de procuror, a distra devenea a dicstra si asa mai departe. La sfarsitul anului 1929, intr-o comunicare pe care am facut-o la Societatea de Lingvistica din Paris (si care a fost apoi publicata in buletinul societatii), am prezentat un mare numar de exemple, subliniind faptul ca greselile erau in general aceleasi in toate partile tarii si am explicat acest lucru prin diferentierea societatii, care limiteaza relatiile intre persoanele situate pe diverse trepte de cultura.

4542 c./ 2500 (10 t/ 120) + 2000 (8 t/ 96)

citeste mai mult
Editura:
An aparitie:
2017

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie