Libraria Bizantina / Vezi toate / Carte / Istorie / Etnologie / Lauda mainilor, Ana Tincu Stiurca - Modele de ii si covoare traditionale desenate manual in anii 1930
Lauda mainilor, Ana Tincu Stiurca - Modele de ii si covoare traditionale desenate manual in anii 1930
de Ana Tincu Stiurca
(0 opinii)
Cod produs: 978-606-13-4058-3
Autor: Ana Tincu Stiurca
Editura: Pim

Pret: 55,00 lei

ANA TINCU STIURCA, LAUDA MAINILOR. MODELE DE II SI COVOARE TRADITIONALE DESENATE MANUAL IN ANII 1930. EDITURA PIM – IASI, 2017. Extras de la pg. 9 Bucovina de Nord, cu capitala la Cernauti, ...
citeste mai mult

Cantitate:

-
+
SAU
ne puteti contacta si la: 0751 166 116 (L-V: 9:00-20:00, S: 10:00-18:00)
Lauda mainilor, Ana Tincu Stiurca - Modele de ii si covoare traditionale desenate manual in anii 1930
Lauda mainilor, Ana Tincu Stiurca - Modele de ii si covoare traditionale desenate manual in anii 1930

(0 opinii)

Pret: 55,00 lei

ANA TINCU STIURCA, LAUDA MAINILOR. MODELE DE II SI COVOARE TRADITIONALE DESENATE MANUAL IN ANII 1930. 

EDITURA PIM – IASI, 2017. 


Extras de la pg. 9 

Bucovina de Nord, cu capitala la Cernauti, era in anii 1930 teritoriu romanesc. Populatia avea insa o structura multietnica, iar a raspandi in randurile ei arta populara din Moldova, Muntenia si Ardeal insemna sa arati, intr-o maniera frumoasa si discreta, ca romanii au valorile lor. Repet ca este vorba despre un timp cand lucrul de mana era pentru orice femeie o ocupatie predilecta, daca nu chiar un fel de a fi. Dovedea sensibilitate, gust, indemanare, rafinament, noblete. In contextul comunitatii rurale si in absenta tesaturilor sintetice ori a colorantilor chimici, capacitatea femeii de a folosi resursele naturale pentru a infrumuseta viata cotidiana a familiei dadea masura creativatii sale. De aceea se torcea, se tesea, se croseta, se tricota, se broda si se cosea tot timpul.Acul, crosetul, fusul uneori suveica erau mereu in mana tarancii, preotesei, invatatoarei, dar si a domnisoarei care, la oras, canta la pian.Panza din bumbac, in, canepa sau borangic era pretuita de toata lumea, inclusiv in familiile din mediile aristocratice. La tara se lucra mai ales iarna si cel mai adesea la lumina lampii. Bunicile se indeletniceau cu torsul cu torsul si impletitul (activitati care nu cer numaidecat o vedere buna), gospodinele cu tesutul, iar fetitele, adolescentelesi fetele de maritat cu ceea ce, la modul general, in nordul Moldovei cel putin, se numea “cusut”. 

Cusutul insemna ornamentarea cu motive, de obicei in punct de cruciulita, a costumelor populare pentru barbati, iilor, camasilor de noapte, catrintelor, bunditelor care urmau sa intre in garderoba familiei odata cu venirea primaverii. Se mai adaugau fetele de masa, servetelele de masa, milieurile, fetele de perna ornamentale si de uz curent, cearsafurile, stergarele, carpetele, covoarele. Pe acestea,  fiecare tanara le depozita in lada sa de zestre, care, pana in ziua maritisului, trebuia sa fie plina. Pentru toate insa era necesar sa ai modele. Le inventai (mai rar in anii 1930), sau le preluai din sipetul mamei, bunicii, vecinei. Daca, insa, voiai sa apari cu ceva nou, mergeai la “Doamna”, adica la invatatoarea satului. Aceasta iti oferea albumul sau, cu ajutorul caruia puteai sa inovezi fara a iesi din limitele a ceea ce s-ar putea numi “moda timpului”. 


citeste mai mult
Editura:
An aparitie:
2017

Scrie o opinie

Nota: HTML este citit ca text!

Rating:
Trimite opinie